Deficitul comercial s-a adâncit la început de 2020, pe fondul creșterii neanticipate a consumului

♦ Exporturile de bunuri au crescut în ianuarie cu 3,3% față de ianuarie 2019, până la 5,7 mld. euro, iar importurile au avansat cu 3,4%, până la 7 mld. euro ♦ Prin urmare, deficitul comercial s-a adâncit, ajungând la 1,32 mld. euro în prima lună din an, cu aproape 4% peste cel înregistrat în prima lună din ianuarie 2018.

Sunt câțiva ani de când deficitul comercial este, privind de-a lungul ultimului deceniu, „cel mai mare din 2008“ încoace. În ianuarie 2008, deficitul comercial a fost de 1,4 miliarde de euro, la o creșetere economică pe întreg anul ce a depășit 9%. În perioada de restrângere economică deficitul comercial s-a comprimat, dar a reînceput să crească odată cu expansiunea economică orientată cu precădere spre consum, consum hrănit și din importurile de bunuri care au provocat în 2019 un deficit comercial de 17 miliarde de euro.

În ultimii doi ani, creșterea economică a început să coboare panta ciclului economic, importurile au avansat, dar într-un ritm mai restâns. Pe sold, însă deficitul s-a majorat constant, ajungând în ianuarie la 1,32 mld. euro, plus 3,9%, (1,4 mld. euro în ianuarie 2008, vârful atins în prima lună din an, în anii de după revoluție). Datele INS arată că adâncirea, în ianuarie, a deficitului a fost provocată de creșterea deficitului balanței comerciale cu bunuri cu țările din afara Uniunii Europene, cu 13,3%, an/an, până la 700 mil. euro. În schimb, deficitul balanței comerciale cu bunuri cu țările UE s-a ajustat cu 4%, ianuarie la ianuarie.

Creșterea deficitului a mers mână în mână cu avansul neașteptat de bun al vânzărilor înregistrat în ultimul trimestru din 2019, care s-a menținut în prima parte din acest an. Criza provocată de extinderea noului virus gripal nu a atins primele două luni din T 1/ 2020, prin urmare economia și componentele ei au evoluat fără constrân­geri din afară. Vânzările cu amă­nuntul au oferit prima surpriză atunci când datele INS au arătat că  cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, care reflectă evoluția consumului privat, a crescut în ianuarie curent față de ianuarie 2019 cu 11,1%, cel mai înalt nivel în prima lună din an din 2016 încoace, când a fost redusă TVA. Trimestrul al IV-lea venise și el cu o surpriză pe zona de consum, acesta accelerând puternic în ultima parte din an. Față de o creștere anuală, pe volum, de 6,2%, consumul final efectiv a crescut în T IV, an/an, cu 8,3%. În aceeași vreme, consumul populației a crescut – grație, între altele, încrederii în economie, după cum arată Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank – pe întreg anul, cu 5,9%, tras în sus de creșterea acestuia în T IV, de 7,2%.

Însă criza posibilă provocată de noul virus ar putea răsturna calculele, calcule ce anticipau pentru România o creștere economică de cel puțin 3,5%, în acest an. O scădere a consumului ar antrena un deficit comercial mai mic și, prin urmare, un deficit de cont curent mai mic, dar felul în care acestea s-ar reduce nu este un motiv pentru a sărbători.

Potrivit datelor INS de miercuri, structura exporturilor și a importurilor nu diferă mult față de lunile trecute. În ianuarie 2020, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor au fost deținute, în continuare, de mașini și echipamente de transport (48,1% la export și 36,2% la import) și alte produse manufacturate (30,8% la export și respectiv 29,4% la import).

Exporturile de mașini și echipamente de transport au totalizat 2,7 miliarde euro, iar importurile similare s-au ridicat la 2,5 mld. euro.  Exporturile de combustibil și lubrifianți au fost de 243 milioane euro, iar importurile de 610 milioane euro.

Valoarea schimburilor intra-UE 28 de bunuri a fost de 4,4 miliarde euro la expe­dieri și de 5,1 miliarde euro la introduceri, reprezentând 78,1% din totalul exporturilor și 72,8% din totalul importurilor.

Lucrurile nu sunt limpezi acum, dar optimismul economiștilor nu s-a pierdut cu totul.

“În scenariul macroeconomic central Băncii Transilvania ne așteptăm la ameliorarea cererii externe nete pe termen scurt și mediu, pe fondul evoluțiilor recente din economia mondială și economia Uniunii Europeneși aspectelor interne (rebalan­sarea politicii economice, conti­nuarea fluxurilor investiționaleși deprecierea graduală a cursului real efectiv al monedei naționale). Astfel, prognozăm creșterea exporturilor și importurilor totale (bunuri și servicii) cu ritmuri medii anuale de 6%, respectiv 6,9% în intervalul 2020 – 2022”, spune Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

În 2019 deficitul comercial al României a ajuns la 17,2 mld. euro (7,8% din PIB), cel mai mare din 2008 încoace, la exporturi de 69 mld. euro și importuri de 86 mld. euro.