Decizie neașteptată la început de an. Banca Națională reduce dobânda de politică monetară la 1,25%, cea mai mică dobândă cheie din istorie

BNR anunță reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, în urma ședinței Consiliului de Administrație de pe vineri. 

De asemenea, BNR anunță reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an, de la 1,00 la sută pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an de la 2,00 la sută pe an. 

Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit au fost păstrate.

Analiștii se așteptau ca BNR să mai reducă dobânda de referință, dar nu la începutul anului. 

Care vor fi implicațiile în piață? Robor ar mai putea să scadă, având în vedere că BNR are acum o dobândă la facilitatea de creditare de 1,75%, ceea ce înseamnă că băncile ar putea lua bani de la banca centrală la această dobândă și nu din piață la dobânzi mai mari. 

Robor la 3 luni a fost cotat vineri la 1,78%. 

Robor la 3 luni, cel mai folosit indicator de referință pentru împrumuturi, a scăzut accelerat de la finalul anului trecut de la 2,04% pe an la 1,77%, ceea ce înseamnă o scădere de peste 12%.  

Analiștii au pus această scădere pe seama lichidității foarte mari de pe piața interbancară, care a fost adusă de plățile mari făcute de ministerul Finanțelor în decembrie, dar și de politica BNR, care a lăsat lichiditatea în piață și nu a mai strâns-o întrucât nu simte o amenințare din partea creșterii cursului valutar sau a inflației. 

Inflația a fost în 2020 de 2,06%, sub estimarea băncii naționale, iar cursul de schimb a crescut cu numai 1,88%, deși economia se confruntă cu una dintre cele mai violente crize. 

Din martie 2020, de când a început criza COVID, BNR a redus de 4 ori dobânda de referință, respectiv de la 2,05% la 2%, apoi la 1,75%, apoi la 1,5%, iar acum la 1,25%. 

Pentru că România are deficit bugetar mare, dobânzile în România sunt mult mai ridicate decât în Europa și decât în celelalte țări foste comuniste. 

Pentru a face rost de bani pentru acoperirea deficitului bugetar (aproape 100 mld. lei în 2020) și probabil aceeași sumă în 2021, ministerul Finanțelor trebuie să plătească dobânzi mai mari decât alte țări. 

Din cauza problemelor majore structurale din buget (toate veniturile fiscale strânse de stat se duc pentru plata pensiilor și a salariilor), România este sub lupa agențiilor de rating, fiind în pericol permanent să fie retrogradată la categoria junk, adică nerecomandată investitorilor externi.