De unde au apărut scăderile pe linie pentru fondurile de pensii Pilon II și cât ar mai putea dura? Răspunde Aegon Pensii Private

Toate cele șapte fonduri de pensii private Pilon II, la care cotizează în mod obligatoriu aproape 8 milioane de români cu 3,75% din venitul brut lunar, sunt pe scădere de la început de 2022 încoace, de la minus 8,4% pentru NN Pensii la minus 4,8% pentru Metropolitan, pe fondul șocului inflaționist care erodează puternic din valoarea titlurilor de stat.

Cu alte cuvinte, cei care și-au verificat recent contul de pensie au observat scăderi de la începutul acestui an, și chiar și în ultimele 12 luni, în pofida faptului că au contribuit lunar cu o parte din salariu. Așadar, un român care și-ar fi deschis dreptul la pensia privată în această perioadă primește mai puțini bani decât ar fi primit în urmă cu un an în pofida unor contribuții trimise periodic.

În acest context, ZF a trimis o solicitare la fiecare din cei șapte administratori de pensii Pilon II pentru a explica această situație. Astăzi răspunde Aegon Pensii Private, administrator al fondului Vital, cu active de 9 mld. lei și circa 1 milion de participanți. Răspunsurile au fost trimise ZF de Adrian Stăvaru, director de investiții la Aegon.

ZF: A.P. și-a verificat recent contul P2 la Aegon și a văzut o scădere de circa 5,4% a activului în mai 2022 comparativ cu mai 2021. Însă tânăra a contribuit lunar la fond, dar totuși acum vede o scădere a activului. În 2022 scăderea este de 6,6%. De unde această scădere și cum îi explicați lui A.P.? La ce să se aștepte pentru anul acesta?

Adrian Stăvaru: Scăderea se datorează evoluției nefavorabile pe perioadele menționate atât a pieței titlurilor de stat, cât și a pieței acțiunilor, clase de active care reprezintă o pondere de aproximativ trei sferturi din portofoliile fondurilor de pensii.

În ultimele 12 luni, față de mai 2021, indicele titlurilor de stat emise de Min Finanțelor din Romania a scăzut cu -13,1%, pe fondul randamentelor în creștere cerute de investitori ca urmarea a așteptărilor inflaționiste în creștere, a perspectivelor de înăsprire a politicii monetare a băncilor centrale prin creșterile succesive ale dobânzii cheie (după cum știm, există o relație inversă între randamentele titlurilor de stat și prețurile acestora, o creștere de randament implică automat o scădere a prețurilor la care aceste instrumente sunt tranzacționate și evaluate); în același timp piața acțiunilor locale a avut o evoluție ușor pozitivă de 3,14% (indicele BET), oarecum în contrast cu piețele regionale, dar insuficient pentru a contrabalansa scăderile de pe piața titlurilor de stat.

Față de sfârșitul anului 2021, performanțele principalelor clase de active au fost, din nou, puternic negative, înregistrând scăderi semnificative de -8.5% în cazul titlurilor de stat, -7.8% (BET Index al pieței locale), respectiv -11.65% (Stoxx 600 Europe). În aceste condiții performanțele fondurilor private de pensii reflectă aceste evoluții negative.

Este important de amintit faptul că performanțele fondurilor de pensii trebuie judecate pe un orizont de timp mult mai lung, timp în care aceste fluctuații tind să nu mai apară atât de dramatice. Chiar dacă pe perioade de 6-12 luni pot exista intervale cu randamente negative, performanțele la 2, 5, 10 ani au șanse mult mai mari să fie positive iar activele din contul fondurilor de pensii să reprezinte o parte importantă a averii participanților la momentul pensionarii.

ZF: Dacă pe termen lung investițiile în acțiuni sunt câștigătoare de ce are P2 expunere mai mare pe titluri de stat?

Adrian Stăvaru: Alocarea strategică și tactică în diferite clase de active, inclusiv titluri de stat și acțiuni, ține cont, obligatoriu, de constrângerile impuse de legislația și politicile de investiții/prospectele care  guvernează plasamentele acestor fonduri.

Fiecare fond are o plajă permisă pentru ceea ce numim active ponderate la risc și implicit gradul de risc al fondului. Pentru a menține fondul în limitele gradului de risc permis de lege și de prospect, o mare parte din portofolii va fi obligatoriu investiția în instrumente de tipul titlurilor de stat, care sunt considerate cu risc mai scăzut decât alte clase de active de tipul acțiunilor. Cu alte cuvinte, indiferent de randamentele așteptate ale diferitelor clase de active, fondurile vor aloca un procent semnificativ în titluri de stat ca urmare a obligativității respectării legislației și politicilor de investiții declarate în prospectele de emisiune.

ZF: Ca și dinamică, unde a lovit socul inflației mai puternic – titluri de stat sau acțiuni – și de ce?

Adrian Stăvaru: Ambele clase de active au fost afectate, dar din motive oarecum diferite.

În cazul titlurilor de stat, randamentele acestora au crescut, pe de o parte, datorită presiunilor inflaționiste care au surprins negativ majoritatea băncilor centrale și jucătorilor din piață, atât pe plan local cât și pe piețele externe. Aceste suprize negative au făcut și mai acută necesitatea unor măsuri ferme de temperare a inflației prin creșterea dobânzilor de politica monetară și normalizarea politicii monetare de către băncile centrale, care sunt în plin proces de înăsprire a politicii monetare și restrângere a lichidității din piață.

Acțiunile, au fost afectate diferențiat, cu efect negativ mai accentuat în cazul sectoarelor sensible la creșteri de dobânzi, cum ar fi sectoarele de creștere, sau sectorul tehnologiei, sectorul imobiliar (datorită creșterii ratelor de dobânzi și scumpirii creditului), dar cu evoluții pozitive în cazul sectorului energetic sau a resurselor de bază.

Piața locală de acțiuni a fost afectată relativ mai puțin decât piețele din regiune, din motive ce țin probabil de lichiditatea mai scăzută, ponderea ridicată a sectorului energetic în total capitalizare, precum și a structurii pieței, în care o parte semnificativă din acțiuni sunt deținute de fondurile de pensii care reprezintă investitori relativ pasivi.