De la garanție la incertitudine: cum e văzut masterul pe piața muncii astăzi?

Pentru mulți tineri profesioniști pe piața muncii, un program de masterat a fost considerat o soluție sigură atunci când cariera nu evolua așa cum își doreau. Dacă promovările întârziau sau concurența pe piața muncii devenea tot mai mare, întoarcerea la studii părea o investiție care garanta oportunități mai bune și un loc de muncă mai sigur, se arată într-un articol publicat de The Wall Street Journal.

Astăzi însă, această percepție începe să se schimbe. Date recente arată că o diplomă de master nu mai oferă aceeași siguranță profesională ca în trecut. În Statele Unite, rata șomajului în rândul tinerilor sub 35 de ani care dețin un masterat se află la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii, arată Burning Glass Institute, care a analizat datele colectate de Biroul de Statistică a Muncii din SUA începând cu 2003.

În ultimii 20 de ani, programele de masterat au devenit din ce în ce mai numeroase și mai diverse. Universitățile au răspuns cererii crescânde de specializare lansând mii de programe noi, iar oferta educațională s-a extins cu aproape 70% între 2005 și 2021, se arată într-un articol realizat de The Wall Street Journal. Dacă în trecut opțiunile erau limitate la câteva domenii consacrate, astăzi există programe pentru aproape orice sector de activitate, de la administrarea afacerilor și management până la știința datelor, inteligență artificială și managementul sănătății.

Rata șomajului în rândul absolvenților de masterat a depășit nivelul actual doar în aproximativ un sfert din această perioadă, potrivit analizei realizate de Burning Glass. Printre momentele în care șomajul a fost mai ridicat se numără anii pandemiei de Covid-19, dar și intervalul care a urmat crizei financiare din 2008–2009, scrie publicația The Wall Street Journal.

Potrivit unui sondaj realizat de LeBow College of Business al Universității Drexel din Philadelphia, peste 40% dintre angajatori au declarat că nu intenționează să angajeze absolvenți de MBA în acest an. Acest procent marchează o creștere semnificativă față de anul 2025, când doar 26,8% dintre respondenți aveau aceeași intenție.

În Europa, doar aproximativ 25,4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani erau angajați în anul 2024, în timp ce urmau o formă de educație superioară. Majoritatea, respectiv 71,4%, nu erau activi pe piața muncii, în timp ce o proporție redusă, de 3,2%, era formată din tineri studenți își căutau activ un loc de muncă, fără a fi însă angajați, arată datele Eurostat.

Cele mai ridicate ponderi ale tinerilor aflați încă în educație, care erau șomeri, dar activ implicați în căutarea unui loc de muncă, au fost înregistrate în Suedia (14,1%), Finlanda (10,0%) și Danemarca (9,6%). La polul opus, România a consemnat una dintre cele mai reduse valori, de doar 0,6%, alături de Croația, Cehia și Ungaria, unde mai puțin de 1% dintre tinerii aflați în procesul de educație se aflau în căutarea unui loc de muncă, arată același sondaj.

Potrivit calculelor ZF, diferențele salariale în funcție de nivelul de educație sunt semnificative. Astfel, absolvenții de licență câștigă cu peste 40% mai mult decât media pe economie, ajungând la aproximativ 7.860 de lei net, în timp ce cei cu studii de master depășesc nivelul mediu cu peste 60%, cu un salariu mediu de circa 8.900 de lei net în octombrie 2025. În cazul absolvenților de doctorat, veniturile aproape se dublează față de salariul mediu, atingând aproximativ 10.400 de lei net, comparativ cu media de 5.500 de lei net. La polul opus, angajații fără studii liceale se situează cu aproximativ o treime sub nivelul mediu al veniturilor. Analiza salariilor lunare în funcție de nivelul de educație a fost realizată pe baza unui salariu anual brut de referință de 77.416 lei, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Totuși, deși nivelul de educație influențează semnificativ veniturile și șansele de angajare, acesta nu reprezintă o garanție absolută pentru succesul profesional. Diferențele dintre rezultate depind tot mai mult de domeniul ales, de competențele practice și de capacitatea de adaptare la cerințele pieței muncii.