De la Fetească Neagră la provocările climatice: cum se reinventează prima cramă privată din România
15% este avansul cifrei de afaceri realizat de producătorul de vinuri Serve anul trecut, iar despre acest rezultat Silviana Petre-Badea, director general, spune că este foarte mult pentru industrie. Firma a derulat în ultimii trei ani investiții de 3 milioane…
15% este avansul cifrei de afaceri realizat de producătorul de vinuri Serve anul trecut, iar despre acest rezultat Silviana Petre-Badea, director general, spune că este foarte mult pentru industrie. Firma a derulat în ultimii trei ani investiții de 3 milioane de lei, pentru a pune fundația de creștere viitoare. Dar 2025 se poate dovedi un an de cotitură pentru mulți jucători din industrie.
„2025 va fi un an greu pentru Serve. Este al doilea an de transformare organizațională și rezultatele abia încep să se vadă. În ceea ce privește piața vinului din România, este un an cu multe provocări care vor impacta consumul. Statisticile făcute de Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) pe consumul de vin din 1960 până în prezent arată că este deosebit de sensibil la deranjamente economice – ceea ce ne așteaptă cu siguranță în țară. Asta, peste războiul tarifar pornit de SUA, care lasă mult vin european fără piață de desfacere și amenință în mod particular vinul românesc pe piața locală, precum și cramele mici și mijlocii. După părerea mea, va fi un an de cotitură pentru mulți oameni din industrie”, afirmă Silviana Petre-Badea. Ea a preluat conducerea companiei de familie anul trecut, avându-i alături pe mama sa, care rămâne implicată și acompaniază tranziția, și pe fratele său, Paul Badea.
Despre 2024, reprezentanta companiei spune că a fost un an greu, dar cu satisfacții și realizări importante care să „asigure” Serve pentru următorii 31 de ani. Cifra de afaceri a crescut cu 15%, ceea ce este foarte mult în industria vinului, compania a standardizat procesele în cramă și îmbuteliere, a implementat un ERP modern și un SFA care să eficientizeze back office-ul. „Deci, multe investiții și un proces de evoluție care a început deja să dea roade”, punctează reprezentanta companiei.

Un business patrimonial
Serve a fost înființată în 1994, fiind prima cramă privată din România, după Revoluția din ’89, iar crama a fost construită pe amplasamentul actual între anii 1999 și 2001. „Investițiile spectaculoase au fost, așadar, deja realizate, însă în domeniul vinurilor nu există an în care să nu fie necesare noi investiții în echipamente care, în special, să ușureze efortul, să fie mai ergonomice și să amelioreze calitatea procesului de vinificație, maturare și îmbuteliere”, afirmă Silviana Petre-Badea. Ultima plantare a avut loc în 2021, cu 2 ha de Fetească Neagră, într-o poziție cu orientare estică, la o altitudine de 425 m.
În ultimii trei ani, compania a investit 3 milioane de lei, investind în patru direcții: modernizarea rezervoarelor de vinificație și stocare; modernizarea liniei de îmbuteliere și a laboratorului; obținerea unei autonomii energetice, prin instalarea unei centrale fotovoltaice care să acopere necesarul de energie pe tot parcursul anului; achiziția de echipamente viticole care să reducă munca manuală grea. Cât privește elementele cheie luate în considerare în construcția strategiei companiei, directorul general spune că pe primul loc se plasează consumatorul și preferințele lui, mai cu seamă că există multe schimbări în această zonă, la nivel mondial. În al doilea rând, contează sustenabilitatea în cramă, supply chain și în vie – „suntem un business patrimonial. Lucrăm pământul generațiilor care vor veni după noi și avem o responsabilitate. Înainte ca sustenabilitatea să devină un concept la modă și înainte să avem un nume pentru totalitatea acțiunilor responsabile pe care le facem în decursul activității noastre, fondatorii au impus această grijă pentru ce lăsăm în urma noastră, iar aceasta a rămas în ADN-ul Serve”.
În al treilea rând, contează semnalele din piață, primite atât prin intermediul distribuitorilor și partenerilor din rețelele de magazine, cât și a colegilor de breaslă. Și, nu în ultimul rând, în construirea strategiei companiei contează schimbările climatice – influența lor asupra plantațiilor, asupra alegerilor pe care le fac reprezentanții companiei; acest factor a crescut în importanță pentru Serve în ultimii cinci ani.
Schimbările climatice au început acum 20 de ani, dar au fost treptate, ducând în principal la devansarea datei de pornire în vegetație a viilor, prin lipsa aproape totală a anotimpului de iarnă, explică Silviana Petre-Badea. „Astfel, astăzi culegem, în medie, cu trei săptămâni mai devreme decât acum 30 de ani și, datorită căldurilor foarte mari și prelungite, acumularea mare de zahăr din struguri face ca vinurile noastre să aibă și din ce în ce mai mult alcool.” În plus, în ultimii 10 ani, au intervenit și fenomene extreme de genul grindinilor extinse pe suprafețe foarte mari (2019), secetelor endemice (2021–2024) sau înghețurilor foarte târzii de primăvară (aprilie 2025). „Toate acestea fac ca producțiile la hectar să diminueze, să fie mai puțin sau deloc predictibile și ne afectează major rentabilitatea.” Ce înseamnă practici sustenabile într-un business de vinuri? Poate un business să le susțină și să fie și viabil financiar? Silviana Petre-Badea spune că aceasta este dilema pe care încep să o aibă toți cei care lucrează în agricultură; „cu toții ne dorim sustenabilitate, o agricultură respectuoasă față de mediul înconjurător. Dar în condițiile actuale de nesiguranță climatică (pentru că modificările climatice au adus, în primul rând, fenomene extreme și nesiguranță, impredictibilitate) este foarte greu să fii profitabil fără să îți iei niște minime măsuri de protecție. Nu spun că este imposibil, există exemple, dar riscurile devin din ce în ce mai mari”.
Un alt subiect care suscită un interes tot mai mare se leagă de amprenta de carbon și gradul de poluare, un domeniu despre care reprezentanta Serve spune că este încă la începuturi. Dar, arată ea, irigațiile care, până nu de mult, nu erau considerate un element poluant au devenit dificile, prin simplul fapt că apa, ca resursă, devine din ce în ce mai limitată. „Dintre toate activitățile agricole se știe că viticultura, atunci când este făcută cu responsabilitate (fără irigații și fără abuz de pesticide), este în categoria celor mai puțin poluante activități, alături de apicultură și agricultura biologică.”
Una dintre marile victorii ale companiei, punctează repezentanta Serve, este dezvoltarea pepinierei de Fetească Neagră, prima pepinieră privată pentru acest soi din țară, care a avut „o contribuție enormă la răspândirea acestui soi în anii care au urmat. A fost o mare victorie, mai ales că din ea am furnizat plante tuturor colegilor din zonă”, declară Silviana Petre-Badea.
Un moment important pentru companie a fost în 2021, când prima Fetească Neagră pură care a obținut peste 90 de puncte la Wine Advocate (Robert Parker) a fost Cuvee Guy de Poix. Dealtfel, Serve este și compania care a lansat primul vin rosé sec din România, într-o perioadă în care mare parte dintre vinurile autohtone, dar toate rosé-urile erau demiseci, demidulci sau dulci. Un alt moment important în parcursul Serve este realizarea tranziției către generația următoare, în 2024, când managementul companiei a fost preluat de Silviana Petre-Badea, iar tânărul Sabin Banita a preluat poziția de oenolog al cramei, de la Aurel Rotărescu.

TERENURILE SERVE sunt situate exact pe paralela 45, la altitudini de până la 45o m, versanții din Ceptura având atât orientare sudică, cât și nordică. Zona a atras ulterior și alți investitori în vin.
Particularitățile generațiilor
Piața vinului în România s-a maturizat mult, dar fiecare generație de consumatori are particularitățile ei, puncteză Silviana Petre-Badea. Consumatorii care au în jur 50 de ani, pe segmentul pe care activează compania (premium), sunt cunoscători – oameni care călătoresc, care cunosc vinuri, care se educă și explorează. „Este o plăcere să îi vedem la cramă și să citim interesul și înțelegerea pentru munca care merge în vinurile pe care le au în pahar. Consumatorul de 35-45 de ani este curios, încearcă. Tinerii beau mai puțin și sunt agnostici vizavi de ce beau – încearcă din toate categoriile, caută experiențe, caută ceva nou”, declară reprezentanta Serve.
Cât privește exporturile de vinuri românești, în general, acestea se realizează la prețuri mici sau în cantități foarte reduse. Domeniul „are nevoie de o investiție susținută de 10-15 ani, cu buget de minimum 5 milioane euro/an (din care nu mai mult de 10% să se ducă pe salariile celor care îl gestionează) și marketing judicios gestionat de o entitate a statului extraordinar de bine condusă de oameni responsabili care să coaguleze eforturile la export și intern”. Pentru a sprijini domeniul, ar fi necesară, conform Silvianei Petre-Badea, doar puțină aplecare către acest sector de activitate, cu viziune către viitor, atât pe piața internă, cât și la export. În primul rând, este necesară finanțarea activităților educaționale despre tradițiile viticole și consumul responsabil de vin în România, dar și promovarea consumului responsabil de vin produs în România.
În plus, ar fi utilă „gestionarea fondurilor UE cu încrederea că ele sunt folosite judicios de către viticultori și că ajung unde trebuie. Și nu în ultimul rând, ceva ce se poate face imediat: reactivarea și extinderea sistemului antigrindină, oprit în acest moment de Ministerul Agriculturii”, conchide Silviana Petre-Badea.

FONDATORUL Contele Guy de Poix, pasionat de arta vinului, a descoperit România și a ales să dezvolte o afacere pe plan local, începând din 1994, alături de cea care a fost inițial partenera sa în afaceri și ulterior și în viață – Mihaela de Poix. Guy a fost și moștenitorul Domeniului Peraldy, din Corsica, cu o tradiție de peste 300 de ani în producerea vinului.
CARTE DE VIZITĂ
► Silviana Petre-Badea este, din 2024, noul director general al Cramei Serve, unul dintre cele mai prestigioase businessuri din domeniul viticol din România. După o experiență îndelungată în real estate, Silviana Petre-Badea a preluat responsabilitatea conducerii SERVE de la mama sa, Mihaela Tyrel de Poix, co-fondatoare a primei crame private din România.
► Silviana a condus JLL Romania timp de 8 ani, iar în prezent a rămas membru nonexecutiv in în Boardul CEE al iO Partners.
► Este absolventă a Academiei de Studii Economice și are o experiență de 20 de ani în consultanță real estate, dintre care ultimii zece ani în top management.
1990
Prima recoltă a unei vinării moderne pe piața locală, la Ceptura, sub conducerea lui contelui Guy de Poix, pasionat de vinificație, și Aurel Rotărescu. Este lansată marca Vinul Cavalerului.
În același an în parteneriatul afacerii Serve și ulterior în viața privată intră Mihaela de Poix, co-fondatoare a afacerii.
2000
Primele încercări de cultivare a soiului Fetească Neagră
2003
Este lansat brandul Cuvee Amaury, asamblaj între soiuri locale și internaționale. Doi ani mai devreme fusese lansat primul cuvee românesc, Cuveé Charlotte
Începe exportul către Canada
2005
Este lansat brandul Terra Romana, exclusiv pentru horeca
Sunt platate 45 ha în Cogealac, regiunea Babadag
2011
Este inaugurat primul loc de degustare din Ceptura, un pas în dezvoltarea oenoturismului
2019
În cramă, Sabin Banita începe să preia de la Aurel Rotărescu meșteșugul vinului
2022
Începe tranziția către noua generație de proprietari Serve. Paul Badea se alătură echipei
2024 Silviana Petre-Badea devine noul director general al companiei și începe preluarea atribuțiilor de la Mihaela de Poix.

De vorbă cu Silviana Petre-Badea, director general Serve

Care este potențialul pe care îl vezi, pe termen mediu, pentru afacere și pentru domeniu, în general, în România?
Văd un potențial enorm pentru vinul românesc de calitate – un potențial construit pe autenticitate, sustenabilitate și diferențiere. La Serve, ca afacere de familie, ne concentrăm pe cultivarea sustenabilă a viilor și pe vinuri single vineyard, cu identitate și care exprimă terroirul pe care îl lucrăm. Mai mult, așa cum începuturile noastre la Serve au fost despre salvarea soiului Fetească Neagră și cultivarea lui pentru a exprima potențialul vinurilor românești, în perioada următoare vom orienta producția către vinuri din soiuri românești cu caracter și viitor, atât pe piața locală, cât și pe piața externă.
Care sunt vedetele portofoliului?
Cuvee-urile noastre – Charlotte, Amaury, Alexandru, Guillaume, Clemence, Sissi, Pacs, Lysandre, Maxence (vinuri de top care purtau numele copiilor – și mai apoi ale nepoților – familiei) – sunt vinuri pe care le lucrăm numai în ani în care știm că pot evolua în vinuri excepționale; reprezintă volume mici de vin (de cele mai multe ori „single vineyard” – adică din aceeași parcelă) pe care le „creștem” separat de restul vinurilor, sunt experesia pură a ceea ce noi știm să facem la Serve în terroirul din Dealu Mare.
Sticlele sunt simple, nu ne dorim să atragem atenția prin designul sticlei, etichetele poartă un număr de identificare individual. În general, producem cel mult 10.000 sticle din fiecare sortiment, mai puțin cele două „supervedete”, Cuvee Sissi și Cuvee Pacs, care sunt două vinuri tinere, cu mare succes la publicul nostru, și pe care le producem în volume de peste 20.000 sticle.

Care este cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o în antreprenoriat?
Fără oamenii potriviți nu se poate obține performanță.
Care au fost cele mai grele momente? A fost vreun moment în care te-ai gândit să renunți?
Nu, am avut multe momente grele, dar de când am intrat în acest business am știut că nu voi putea renunța: via nu este ceva la care să poți „renunța”, ea te ține legat de pământ, de locul în care ai crescut-o și de oamenii cu care muncești. Este o meserie profund legată de natură și de umanitate, iar ca business este unul de patrimoniu, pe care îl clădești pentru generațiile viitoare; din acest motiv mă consider extrem de norocoasă, pentru că atât în Corsica, la Domeniul Peraldi, cât și aici la Serve, copiii familiei au preluat conducerea afacerilor.
Dacă nu ar fi fost domeniul vinului, ce altceva ți-ar fi plăcut să faci?
Mi-au plăcut științele exacte – matematica și fizica, dar și științele naturii; m-aș fi văzut mai degrabă tot aproape de natură, în domeniul horticulturii.