De la Dynabook la XO-3

Ideea profesorului Negroponte de a proiecta laptop-uri care sa coste sub 100 de dolari a parut multora nebuneasca, chiar daca era vorba de niste instrumente educationale destinate copiilor si nu de computere de uz general. S-a dovedit insa ca se poate, chiar daca pana la urma nu s-a coborat sub suta de dolari. Desigur, daca privim din perspectiva unui notebook obisnuit, cu pret de circa 1500 de dolari, performanta pare neverosimila. Insa exista cateva particularitati importante in cazul laptop-ului OLPC (One Laptop Per Child). In primul rand, este un un proiect umanitar, deci nu avem marja de profit. In al doilea rand, e vorba de sistemul centralizat de distributie – doar in cantitati mari si doar pe linie guvernamentala – care elimina aproape toate cheltuielile pe care o retea de comercializare le implica. In plus, e vorba de alegerea unor componente cu o generatie in urma, deci in general amortizate deja si obtinute la preturi foarte mici. In fine, este vorba de volum. Daca s-ar fi atins tinta de cinci milioane de laptop-uri pe an distribuite in tarile in curs de dezvoltare, costurile ar fi coborat la nivelul propus.

S-a dovedit insa ca interesul numeroaselor guverne care au evaluat posibilitatea de a adopta aceste instrumente educationale nu s-a materializat in contracte ferme, asa ca uzinele Quanta (care fabrica laptop-urile pentru un profit infim, pe care-l investeste tot in proiectul OLPC) au avut o productie fluctuanta, ceea ce a condus la o usoara crestere a costurilor. In cele din urma, s-au produs si distribuit in trei ani (2007-2009) circa un milion si jumatate de aparate. Tara care a achizitionat cele mai multe laptop-uri nu a fost China (cum se preconiza), ci Uruguay, care in octombrie anul trecut a incheiat campania prin care a reusit sa doteze 362.000 de copii (adica toti elevii din ciclul primar si gimnazial) si 18.000 de profesori.

Chiar presedintele statului, Tabaré Vázquez, a inmanat ultimul laptop unui elev din Montevideo. Desi Uruguay este o tara mica, cu doar 3,5 milioane de locuitori, finalizarea proiectului este extrem de importanta din perspectiva OLPC, deoarece va permite monitorizarea efectelor pe plan educational pe care utilizarea simpaticelor XO-1 le vor produce. Se asteapta, de asemenea, efecte in plan social, deoarece accesul la resurse informationale bogate nu implica doar copiii, ci si familiile acestora. Deja exista cateva cifre interesante, care spun ca de fapt costurile pe cap de copil au fost de 260 de dolari, incluzand aici intretinerea si reparatiile, instruirea profesorilor si conexiunile la internet. Insa costurile anuale de intretinere (pentru aparate si portalul informational) se vor mentine la 21 de dolari per capita.

Este cert insa ca laptop-ul de 100 de dolari a produs efecte importante in industrie. In principiu, OLPC XO-1 a fost primul model care a adunat caracteristici de netbook, iar cantitatile preconizate initial de Negroponte ar fi insemnat ca aceste laptop-uri in miniatura ar fi reprezentat in scurt timp 10% din portabilele de glob. Piata s-ar fi putut dovedi interesanta, chiar la preturi joase, asa ca mai multe companii, in frunte cu Intel si Asus, au inceput sa ofere alternative, care apoi au fost repozitionate ca netbooks, pentru ca din ce in ce mai multa putere de procesare devenea disponibila in internet. Intre timp OLPC a renuntat la modelul XO-2 – care propunea o abordare indrazneata, cu doua ecrane tactile – dar a anuntat ca va trece pe procesoare ARM si va adauga un plus de memorie intr-un model intermediar numit XO-1.75.

Dupa care va urma XO-3, care va fi… o tableta! Anuntul si prezentarea conceptului au avut loc in la sfarsitul anului trecut (deci inainte de lansarea iPad) si din nou au fost considerate fanteziste, atat din perspectiva costului vizat (doar 75$), cat si din cea a specificatiilor tehnice: suprafata multi-touch, grafica si video de inalta calitate, consum de un watt pe ora (fata de 5 la XO-1), sistem de operare bazat pe Android, sistem de video-conferinte, conectivitate Wi-Fi. Singura problema pare sa fie deocamdata display-ul, care intr-o prima faza va fi bazat pe sticla, urmand ca apoi sa fie inlocuit cu o suprafata de plastic. Termenul initial de punere in fabricatie se refera la 2012, dar este foarte probabil ca primul prototip functional sa fie prezentat la CES 2011. Daca OLPC va reusi aceasta performanta, este posibil ca impactul asupra pietei sa fie semnificativ, mai ales daca se va continua programul “Give One Buy One”.
Iata ca, dupa peste 40 de ani, conceptul Dynabook schitat de Alan Kay are sanse sa se intrupeze in hardware, dupa ce a revolutionat partea de software prin inventarea interfetei grafice.