De la creștere la supraviețuire, IMM-urile își protejează lichiditatea, băncile văd mai multă prudență, dar și oportunități de investiții în economie

♦ Creditarea nu s-a oprit, dar ritmul de creștere încetinește, iar companiile sunt mult mai selective în privința finanțărilor, orientându-se în principal către capital de lucru și proiecte de consolidare, nu către planuri agresive de expansiune ♦ Contractarea creditului comercial pune presiune pe cash-flow-ul companiilor, determinând tot mai multe firme să se uite către finanțarea bancară ♦ Băncile observă o maturizare a mediului de afaceri, multe companii având astăzi un management financiar mai disciplinat ♦ Oportunitățile de creștere există în continuare, însă dezvoltarea IMM-urilor depinde tot mai mult de accesul la garanții, instrumente financiare moderne, educație financiară și capital de risc

Cosmin Bucur, country manager, Ebury

► Cel mai important lucru, dacă facem comparația cu situația de acum zece ani, este că mentalitatea clienților s-a schimbat foarte mult.

► Dacă atunci discuția era despre alegerea dintre bancă și fintech, astăzi întrebarea este: „Care este soluția care îmi rezolvă cel mai bine nevoia?”. Iar răspunsul pornește întotdeauna de la nevoia clientului.

► Lucrurile s-au schimbat semnificativ, iar companiile se uită din ce în ce mai mult la soluții care le pot susține dezvoltarea comerțului internațional.

► Leul a depășit în 2026 pragul psihologic de 5 lei pentru un euro și au existat și alte mișcări relevante în piața valutară. Din acest motiv, acoperirea riscului valutar devine un subiect care nu mai este doar în responsabilitatea trezorierului, ci ajunge tot mai des pe agenda directorului financiar (CFO), deoarece poate influența semnificativ profitabilitatea unei companii.

► Nu urmărim un anumit target specific în România, însă rulăm volume de ordinul miliardelor de euro. Ebury e cel mai mare fintech specializat în servicii de plăți și schimburi valutare pentru companii din România.

► Zona de plăți rămâne o componentă esențială a activității noastre. Circa 80% din volumele de schimb valutar pe care le procesăm sunt asociate tranzacțiilor internaționale.

Valentin Vancea, CEO, Patria Bank

► În primul trimestru al acestui an au fost înființate 38.600 de companii și au fost radiate sau dizolvate 42.600.

► Dacă raportăm primul trimestru din acest an la dinamica de creditare de anul trecut, la nivelul întregului sistem, observăm o încetinire evidentă. Vorbim de o creștere de sub 2% în acest an, în primul trimestru.

► Am observat și o accelerare a refinanțărilor de la o bancă la alta.

► Când un client vine și cere reașezarea scadențarului sau perioade de grație, știm cu toții că, practic, vorbim despre o restructurare.

► Este nevoie de programe de garantare.

► Este salutară operaționalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare.

► Au existat discuții foarte transparente și apreciem această deschidere din partea Ministerului Finanțelor, inclusiv la nivelul ministrului, al președintelui Consiliului de Administrație al BID și al conducerii executive, în relația cu băncile comerciale.

Alin Latu, country manager Romania&Hungary iBanFirst

► Cred că ultimele două-trei luni de zile au arătat companiilor din România cât de relevant este să aloci mult mai multă atenție zonei de schimb valutar.

► Avem peste 1.000 de clienți corporate. Iar motivul principal pentru care cred că ai noștri clienți vin către noi este că avem o abordare diferită față de banking,  mult mai customizată.

► Dacă acum 8-10 ani, când am intrat în zona de fintech în România, problema principală era cea de încredere, pentru că antreprenorii români aveau  puțină încredere în instituții de plată, acum începem să căpătăm din ce în ce mai multă masă critică de clienți.

► Mergem către ei, le înțelegem prima dată business-ul și după aceea încercăm să venim cu o soluție către ei.

► Volumul de schimburi valutare e mai mic decât volumul de plăți, ceea ce înseamnă că atunci când companiile încep să ne folosească încep să se gândească la noi mai mult ca la o soluție de banking și să ne folosească nu doar pentru plățile externe, ce și pentru tranzacțiile de zi cu zi, să țină fondurile cu noi, să proceseze plăți în teren de la noi.

► ibanFirst a terminat 2025 cu un total de 2,6 mld. euro în plăți efectuate de către companiile românești și un volum de 1,6 mld. euro în schimburi valutare

► Ajutăm companiile care încearcă din România să se extindă internațional prin a facilita încasările plăților de la clienții lor prin canale de plată.

► Pentru noi, focusul va rămâne în continuare să creștem sănătos, să creștem organic. Avem target de a crește 40% anul ăsta față de anul trecut, ceea ce e destul de ambițios aș zice în contextul actual.”.

► La noi poți să deschizi conturi în 32 de valute printr-un buton.

► Modelul nostru este unul de volume foarte mari. Cumulăm în momentul de față undeva la 30 de miliarde de euro pe care le tranzacționăm în cele 13 sucursale pe care le avem.Cea mai mare piață este Franța, în care s-a început, după care Olanda, UK și România, a 4-a piața. 

Ștefan Manole, CEO, ProCredit Bank

► Nu știu dacă există soluții miraculoase pentru creșterea IMM-urilor, susțin și eu că instrumentele de garantare de portofoliu ar fi soluția relativ ușoară pentru a crește bancabilitatea companiilor mici

► Întâlnim companii care au un nivel de anxietate ceva mai mare, dar întâlnim și companii care au păstrat planurile investiționale.

► Ne-a surprins T1/2026 cu o pondere a creditelor de investiții de până la 50% în tot ce înseamnă total credite acordate în cursul trimestrului.

► Avem un portofoliu de 500 mil. euro în segmentul de clienți cu cifră de afaceri până în 10-15 mil. euro maxim. Impresiile sunt balansate.

► În momentul de față în Procredit Bank am crescut față de finalul anului trecut cu peste 6% până la zi, ceea ce înseamnă o evoluție conform celor planificate.

IMM

Tiberiu Moisă, director general adjunct – midcorporate și IMM, Banca Transilvania

► Pe măsură ce mergi către firme mai mici și te uiți mai atent la afacerile de tip IMM, starea de spirit a antreprenorilor și a fondatorilor are o influență mult mai mare în deciziile de investiții.

► Tot ce se întâmplă astăzi ca trend, catalizat de tehnologie, complică interacțiunile pe care le avem unii cu alții.

► Înainte, ca IMM, când luai un credit de la bancă, aveai posibilitatea să discuți cu un analist, cu cineva care se ocupa de tine și de acolo îți luai primele tale sfaturi de educație financiară sau, mai bine spus, de educație de business.

► Astăzi, aceste interacțiuni se eficientizează, se și democratizează, deci accesul este mult mai larg pentru aproape orice categorie de companie, indiferent de dimensiune.

► Nu cred că avem o problemă de instrumente, însă aceste interacțiuni valoroase pentru oameni dispar, pentru că sunt înlocuite de aplicații digitale, totul merge mult mai rapid.

Gabriel Pralea, sales and distribution director & transformation orogram business director, CEC Bank

► Creditul comercial, care este în prezent semnificativ mai mare decât creditul bancar, începe să se contracte. Numerarul circulă mai greu, termenele de plată se scurtează, apar întârzieri, ceea ce pune presiune pe cashflow și îndreaptă atenția către creditul bancar.

► 40.000 de IMM-uri s-au închis în T1, iar cifra pentru întregul interval 2024-2025 a fost de circa 80.000. Ne putem gândi la o accelerare a ritmului în care dispar IMM-urile din România.

► La nivelul anului trecut și acum doi ani, rata era undeva în jurul a 10%. De altfel, observăm că durata medie de viață a companiilor nu depășește cinci ani.

► Companiile mari au învățat să privească lucrurile aproape la fel ca o bancă. Dacă ar fi să vorbim despre un plan de țară pentru IMM-uri, acesta ar trebui să includă instrumente care să le ajute să înțeleagă mai bine mecanismele financiare.

► La nivelul CEC Bank am observat o tendință clară: solicitările pentru capital de lucru au crescut pe fondul restrângerii creditului comercial, în timp ce creditele pentru investiții sunt orientate mai degrabă către consolidare decât către proiecte ambițioase de creștere.

Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR

► Dacă vorbim despre gradul de îndatorare, aș îndrăzni să spun că gradul de îndatorare este mai mic procentual vorbind, adică avem o maturitate mai mare a companiilor și o înțelegere mai bună asupra modului în care folosesc instrumente de finanțare. Deci nu mai vedem acel tip de încărcare pe care îl vedeam în 2012-2014 cu un volum de datorie absolut nesustenabil.

► În schimb, problema mai mare este capacitatea de a performa a acestor companii. Mai exact, dacă aceste companii mai au capacitatea să crească și să producă plusvaloare.

► Ce e nou este că vedem un trend de degradare mai degrabă lent decât rapid a sănătății per total a acestor companii.

► Am spus tot timpul că numărul de proceduri în sine, pe de o parte, nu este alarmat, pe de altă parte, nici nu este neapărat un indicator care să spună pe loc ce se întâmplă, pentru că ai un „lag” acolo până ajungi într-o fază de procedură.

► Încă suntem foarte departe de cifrele pe care le vedeam în 2012, vârful efectiv în procedură a fost în 2014, cam acela a fost „lag-ul”. Statistic, ai avut cele mai multe proceduri doi ani mai târziu.

► Vedem o creștere vertiginoasă în ceea ce privește companiile mari. Vorbim aici de companii peste 1 mil. euro sau peste 4 mil. euro, unde am avut mult mai multe decât anul trecut, efectul fiind în T1 mai ales anul acesta vorbesc acum. Deci se vede. Domeniile sunt aceleași.

Felix Daniliuc, director executiv IMM, BRD

► Nu pot spune că observăm un regres sau o contracție a creditării. Interes există în continuare. Evident, într-un context precum cel actual, atât noi, cât și clienții noștri privim diferit procesul de finanțare și modul în care trebuie gestionat riscul.

► Pe segmentul companiilor cu afaceri sub 5 mil. euro observăm o tendință de amânare a investițiilor și de conservare a nivelului actual de business. Este un comportament de înțeles.

► Companiile preferă să amâne investițiile, iar accentul cade pe menținerea relațiilor cu clienții mari și pe optimizarea fluxurilor de numerar. Acesta este, de fapt, principalul lor interes în această perioadă.

► Dacă vorbim despre IMM Invest, lucrurile arată bine atât din punct de vedere al volumelor, cât și al numărului de finanțări acordate.

► Rata de default este atât de redusă încât aproape că nici nu merită menționată.

Andrei Cionca, CEO și co-fondator, Impetum Group

► Este mult mai mult loc pentru tranzacții mai mici și mai numeroase decât pentru puține tranzacții foarte mari, atunci când vorbim despre equity.

► Acest lucru ar ajuta inclusiv băncile, din perspectiva balance sheet-urilor, pentru că aici este și cea mai mare expunere numerică a lor. Aici este, de fapt, zona cu adevărat mare de potențial a economiei românești.

► Companiile foarte mari au deja acces destul de facil la capital sau, în unele cazuri, nici măcar nu mai au nevoie de capital.

► Acum doi ani, în România, indicatorul investițiilor private raportate la PIB era de trei ori mai mic decât media Europei Centrale și de Est, iar media Europei Centrale și de Est era de cinci ori mai mică decât media UE.

► Practic, indicatorul României era de 15 ori mai mic decât media Uniunii Europene.  În ultimii doi ani am reușit să ridicăm acest indicator la nivelul Europei Centrale și de Est. Cu toate acestea, suntem încă de cinci ori sub media Uniunii Europene.

Florin Ilie, deputy CEO, head of business banking, ING

► După experiența crizelor anterioare sau a presiunilor anterioare, firmele s-au maturizat semnificativ pe partea de management financiar. Băncile sunt mult mai înțelepte decât pe vremuri, sunt mult mai stabile comercial în relația cu clientul.

► Vedem o creștere, aș zice 10% plus net vorbind, profilul de risc nu s-a înrăutățit, dar există, evident, diferențe de la client la client, de la sector la sector, diferențele cele mai mari nu se văd neapărat între segmentele de clienți, cât mai ales între companii.

► Creditul furnizor în România este pe bilanțul firmelor cam de două ori mai mare decât creditul bancar. Și întrebarea este ce lipsește?

► În subsidiarul întrebării, de fapt, este cum am putea crește finanțarea bancară, care probabil ar putea și suplini partea cealaltă de credit furnizor.

► Este vorba de garanții, cred că suntem toți aliniați aici, nu e vorba de costul finanțării în sine, cât mai degrabă este vorba despre disponibilitatea garanțiilor.

Andrei Burz-Pînzaru, partener, Reff&Asociații I Deloite Legal

► Pe măsură ce inteligența artificială se extinde în sistemul financiar, provocările nu mai țin doar de tehnologie, ci și de reguli, responsabilitate și control. Băncile trebuie să identifice toate zonele în care AI este utilizată și să implementeze mecanisme clare de guvernanță, inclusiv pentru soluțiile furnizate de parteneri externi.

► Este posibil să folosești inteligență artificială fără să îți dai seama, poate prin intermediul unui furnizor care a integrat AI în propriile soluții. Avem de-a face cu o provocare de reglementare foarte importantă pentru toată lumea.

► Am auzit deja despre impactul pe care inteligența artificială îl va avea din perspectivă operațională și a proceselor. Vedem însă un impact semnificativ și din punct de vedere al reglementării. Știm deja – iar eu sunt unul dintre cei care spun că Europa poate reglementează uneori excesiv – și privim cu o oarecare invidie spre SUA, care par să încurajeze mai întâi inovația și experimentarea, iar abia apoi să reglementeze.

► Europa este diferită. Cred însă că, atunci când vine vorba despre inteligența artificială, Europa a procedat corect și sunt convins că și alte țări îi vor urma exemplul. Europa a fost prima care a reglementat AI-ul și a oferit un cadru legislativ cuprinzător.

► Nu este perfect și nici nu putea fi perfect, pentru că inteligența artificială este un domeniu atât de nou încât o reglementare impecabilă nu ar fi fost posibilă.

► Totuși, acest cadru stabilește regulile jocului pe care nu doar băncile, ci în special băncile, trebuie să le aibă în vedere. Asta înseamnă că toată lumea trebuie să înțeleagă că inteligența artificială nu este doar o problemă de tehnologie, nu este doar responsabilitatea departamentului IT sau a celui de business, ci și o chestiune de conformitate și guvernanță.

Cătălin Leonte, director general, FNGCIMM

► Începând de anul trecut am început să facem o dezvoltare de produse în nume și cont propriu.

► La nivel european, nu se mai dorește să se recurgă la granturi. Ele au creat o apetență  pentru credite ieftine, care au distorsionat piața. Se lasă aceste programe la nivel guvernamental.

► De multe ori suntem confundați cu o firmă care dă credite, or noi nu dăm credite, noi suntem o instituție care dăm doar garanții. 

► La începutul trimestrului III vor fi operaționale fonduri de circa 270 mil. euro, pe care le vom gestiona pe mai multe zone, pe dezvoltare și inovație. De asemenea, pe zona de economie socială.

► Pe toate programele sunt circa 33.000 companii care au încă un sold de 31 mld. lei, la începutul anului. Acum a scăzut la 20 mld. lei.

Jean Philippe Talec, deputy CEO, BRD

► Cred că în prezent ar putea exista un război al talentelor pe piața românească, deoarece vedem că schimbarea competențelor, în contextul AI, nu s-a produs încă. Se va întâmpla. Dar astăzi, dacă vreau să recrutez acele profiluri, este foarte dificil de găsit. Iar asta înseamnă că, dacă nu le găsești pe piața românească, le cauți în altă parte. Pentru că trebuie să mergem înainte.

► Putem găsi oameni foarte talentați. Dar când ajungi la profiluri mai specializate,  oameni de știință a datelor, AI, oameni care știu să promoveze și să pună în loc o guvernanță, piața devine mai restrânsă. Și cred că toată lumea caută exact același profil. Iar cererea depășește cu mult oferta astăzi.

► Impactul AI va fi imens, va fi resimțit puternic în echipele de tehnologie. Practic, modul în care dezvoltăm software se va schimba dramatic odată cu AI.

► Următoarele mari schimbări vor fi la nivelul proceselor. Și aici vedem că trebuie să ne gândim cum gestionăm procesul end-to-end în bancă”.

Cosmina Marinescu, CEO, KRUK România

► În cazul nostru, marea majoritate a portofoliilor achiziționate sunt formate din credite de consum negarantate. Evident, structura diferă în funcție de banca de la care este cumpărat portofoliul.

► Zona corporate este un segment pe care l-am abordat până acum într-o măsură redusă, însă este o piață importantă și reprezintă o direcție de dezvoltare pe care ne dorim să o explorăm mai mult în viitor.

► Rata creditelor neperformante (NPL) a ajuns în februarie 2026 la 2,83%, față de 2,69% anul trecut. Așteptarea noastră pentru următoarele 12-24 de luni este ca această rată să crească și să se situeze între 3,5% și 5%.

► Mă bazez pe faptul că deja ne aflăm într-o recesiune tehnică, pe creșterea numărului de disponibilizări și pe contextul economic general.

► De aici vine și așteptarea noastră că rata creditelor neperformante va crește. Nu la nivelurile din perioada respectivă, pentru că am învățat multe din criza precedentă, însă pot spune că valoarea investițiilor în această piață rămâne una consistentă.

► Citeam datele Inspecției Muncii, potrivit cărora în primul trimestru al acestui an au fost disponibilizate 40.000 de persoane, de trei ori mai multe decât pe întreg parcursul anului 2024. Luăm în calcul și deficitul bugetar, criza politică și cred că ar trebui să ne uităm și la ceea ce s-a întâmplat în 2008, când, în timpul crizei financiare, rata NPL a ajuns la aproape 22%.

► În 2024, prețul mediu de achiziție a fost de circa 37% din valoarea portofoliului. Anul trecut am ajuns la 44%, cu mențiunea că au existat și portofolii mai „fresh”, cum le numim noi, pentru care am plătit chiar și 60% din valoarea nominală.

► Avem la dispoziție cel puțin aceeași capacitate investițională, de peste 100 mil. euro, pe care o putem utiliza pentru achiziția de portofolii.

► Anul trecut am cumpărat circa 70% din volumele scoase la vânzare pe piață. Totuși, nivelurile de preț la care s-a ajuns sunt foarte ridicate, motiv pentru care suntem extrem de atenți atât la oportunitățile pe care le analizăm, cât și la investițiile pe care le realizăm.