De ce vrea Viktor Orban mai multă putere: Ungaria rămâne rapid fără bani. În doar trei luni deficitul bugetar este la două treimi din ținta pentru întregul an

Premierul Ungariei, Viktor Orban a declarat stare de urgență ca pentru vremuri de război imediat după instalarea noului său guvern. Și-a justificat pasul făcut, care-i permite să ia decizii vitale pentru popor și economie rapid și fără acordul parlamentului, prin nevoia de a „apăra familiile ungare“ când războiul ruso-ucrainean pare fără de sfârșit. El își întărește astfel ideea unei Ungarii sub asediu și imaginea sa de protector și părinte al națiunii pe care le construiește pe măsură ce partidul de guvernământ își întărește controlul asupra societății și economiei și izolează țara. Însă pasul făcut ar putea avea și o justificare economică: statul, puternic îndatorat, are mare nevoie de bani și cum economia nu-l ajută va fi nevoie de măsuri cel puțin controversate.

Pentru că guvernul a cheltuit generos pe proiecte sociale cu un puternic caracter electoral, Ungaria se confruntă cu un deficit bugetar record, care crește. Inflația pare de neoprit, iar traiul se scumpește cu toate că guvernul a plafonat anumite prețuri și controlează servicii pentru populație cum ar fi electricitatea și furnizarea de gaze naturale.

Când suflul crizei financiare globale a lovit Ungaria, aducând țara în pragul unei crize valutare, guvernul lui Orban a recurs la măsuri considerate demne de regimuri autoritare precum suprataxarea băncilor și corporațiilor, în special a retailerilor străini. Impozitele suplimentare au fost aplicate cu promisiunea că sunt doar pe timp de criză, dar apoi au fost făcute permanente.

Arhitectul acestui plan anticriză este actualul guvernator al băncii centrale Gyorgy Matolcsy, fost ministru al economiei. Atunci, guvernul avea sprijinul băncii centrale. Acum, Orban și Matolcsy nu mai sunt prieteni. Matolcsy a fost adus de la guvern, unde era considerat mâna dreaptă a lui Orban, la șefia băncii centrale în 2013, chiar înainte ca forintul să intre într-o periodă de colaps.

În noua criză, banca centrală a reacționat cel mai rapid din UE pentru a stăvili inflația majorând dobânzile și atacând astfel politica guvernului de a stimula creșterea economică prin credit ieftin. Un risc al acestei strategii este ca avansul economic să fie frânat de scumpirea creditării, iar banca centrală a semnalizat că încetinește ritmul cu care înăsprește politica monetară, adică ritmul în care majorează dobânzile.

În lume se vorbește de riscul unei recesiuni globale. Orban, când și-a anunțat noile puteri, a amintit și el că „lumea este pe marginea unei crize economice“. 2022 a fost an electoral, iar guvernul Orban a cheltuit necumpătat. În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar ajunsese deja la două treimi din ținta pentru întregul an. În aprilie, deficitul s-a umflat la echivalentul a aproape șapte miliarde de euro, un nivel fără precedent pentru un astfel de interval de timp, a calculat Portfoliu.hu.

În mai, Mih·ly Varga, ministrul de finanțe și candidat pentru aceeași poziție în noul guvern, anunța că bugetul trebuie modificat pentru ca ținta de deficit bugetar pentru acest an, de 4,9% din PIB, să poată fi atinsă. Analiștii cred că rezultatul final va fi mult mai mare. Varga a amintit că guvernul a luat deja măsuri pentru îmbunătățirea echilibrului bugetar prin reducerea cheltuielilor și amânarea unor investiții. Dar banca centrală nu pare convinsă.

Săptămâna trecută a recomandat un control mai strict al cheltuielilor de stat și chiar anularea unor investiții. Recomandările prevăd și impunerea unor taxe sectoriale temporare. Unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai țării, CEO-ul colosului bancar OTP S·ndor Cs·nyi, care are o relație complicată cu Orban, a criticat în aprilie politicile guvernului de a reglementa prețurile utilităților publice pentru că acestea nu fac decât să mărească deficitul bugetar. Prețurile mari vor persista și de aceea „nu există altă cale decât adaptarea“, a spus bancherul.

El crede că ținta de deficit nu va putea fi atinsă decât dacă Comisia Europeană se înduplecă să dea drumul la fondurile europene destinate Ungariei pe care le-a blocat din cauza eforturilor lui Orban de a controla cât mai multe din instituțiile statului. O monedă de schimb pe care o are guvernul de la Budapesta este refuzul acestuia de a accepta un embargo total al UE asupra petrolului și gazelor ruse. Circa 85% din gazele naturale ale Ungariei și 60% din petrol vin de la ruși și pe acestea își bazează Orban politica de prețuri mici la utilități. Însă de aceste prețuri plafonate nu beneficiază și firmele, care simt din plin impactul inflației și transmit prețurile mari mai departe la cumpărător.

Analiștii amintesc că inflația ridicată nu este prea deranjantă pentru guvern doarece prețurile mai mari înseamnă venituri din TVA  mai mari. De remarcat este că după ce Orban și-a anunțat puterile mărite, cotațiile acțiunilor de pe bursă au scăzut, iar forintul s-a depreciat, semn că investitorii se așteaptă ca sectorul corporate să fie stors din nou de bani. Spre comparație cu ce se întâmplă în Ungaria, Polonia are surplus bugetar la patru luni, cu toate că are implementate de mai multe luni două scuturi anti-inflație axate pe reduceri de TVA.

În perioada ianuarie-aprilie, veniturile s-au situat la 168 miliarde zloți (36,3 miliarde euro), considerabil mai mari decât în anul anterior, iar cheltuielile au fost de 159 miliarde zloți (34,4 miliarde euro), de asemenea în creștere.

Spre comparație cu ce se întâmplă în Ungaria, Polonia are surplus bugetar la patru luni, cu toate că are implementate două scuturi antiinflație axate pe reduceri de TVA. În perioada ianuarie-aprilie, veniturile s-au situat la 168 mld zloți (36,3 mld euro), în creștere, iar cheltuielile au fost de 159 mld zloți (34,4 mld euro).