De ce trebuie să dea statul capital și un împrumut de aproape 300 mil. euro pe 10 ani pentru CEC Bank? De ce nu folosește banca profitul pentru capitalizare?

♦ Paradoxal, CEC Bank, o bancă de stat care se declară profitabilă, are nevoie de banii statului pentru capitalizare ♦ După o majorare de capital de circa 190 mil. euro în 2019, acum banca ia un împrumut de circa 280 mil. euro pe 10 ani de la stat l De ce nu se capitalizează banca din propriul profit?

Ministerul Finanțelor, în calitate de acționar, va acorda CEC Bank un împrumut subordonat de 1,4 mld. lei (peste 280 mil. euro) pe 10 ani, pentru capitalizarea băncii, potrivit unei ordonanțe de urgență a guvernului. Acest împrumut anunțat recent a ridicat o serie de întrebări: De ce este nevoie să dea statul un împrumut pentru CEC Bank și de ce acum?  De ce nu foloseste CEC Bank propriul profit pentru capitalizare (așa încât să îndeplinească astfel cerința minimă de fonduri proprii)? CEC Bank nu poate să facă business fără banii statului?

Acest împrumut de 1,4 mld. lei de la Ministerul Finanțelor pentru CEC Bank vine după ce în 2019 banca de stat a mai beneficiat de o majorare de capital cu bani de la bugetul de stat de 940 mil. lei, aprobată de Comisia Europeană, nefiind considerată ajutor de stat.

La finele anului 2020 CEC Bank avea un capital social de 2,5 mld. lei, iar totalul capitalurilor proprii era de 4,5 mld. lei.

Paradoxal, CEC Bank, o bancă mare, din top 10 după active, care se declară pro­fi­tabilă, are nevoie de banii statului pentru capitalizare.

Profitul net al CEC Bank a ajuns în 2019 la 379,6 mil. lei, la venituri operațio­na­le de 1,27 mld. lei, iar în 2020 câștigul a fost comparabil, de 337,7 mil. lei, veniturile operaționale fiind anul trecut de aproape 1,20 mld. lei, astfel că raportul profit/venit operațional a fost de aproape 30% , potrivit raportului anual al băncii.

După primele nouă luni din 2021, CEC Bank, instituție de credit deținută de stat, aflată pe locul 7 în topul celor mai mari bănci de pe piața românească după active, dar și în topul profitabilității, a transmis că a avut un profit net preliminar de 332,4 mil. lei, în creștere cu 21,2% față de perioada similară a anului trecut. Pe partea de creditare, CEC Bank susține că a acordat credite noi de circa 9 mld. lei și a înregistrat o creștere a portofoliului total de credite de 15,1%. Banca nu a transmis informații privind venitul din primele nouă luni din 2021 și soldul creditelor.

În ceea ce privește creditarea, în 2020, CEC Bank avea un sold al creditelor acordate sectorului privat de 21,9 mld. lei, în creștere cu 10% față de nivelul de 19,9 mld. lei din 2019.

Între 2019-septembrie 2021, CEC Bank susține că a înregistrat profituri nete cu­mu­late de 1,05 mld. lei, care sunt înregis­trate ca rezultat nerepartizat, iar decizia privind re­partizarea profiturilor, inclusiv pentru plata de dividende, aparține acționarului, adică Ministerului Finanțelor, potrivit informa­țiilor transmise de CEC Bank la solicitarea ZF.

„Acestea sunt înregistrate ca rezultat ne­repartizat, decizia privind repartizarea pro­fi­turilor, inclusiv pentru plata de divi­den­de, aparținând acționarului. Precizăm că în cazul majorării capitalului social prin în­globarea rezultatelor din anii anteriori, pro­fiturile realizate ar fi rămas permanent la dispoziția băncii, în timp ce acordarea îm­prumutului subordonat înseamnă că banii vor fi rambursați către acționar cu dobândă, care, în același timp, poate să încaseze și dividende“, a transmis CEC Bank.

CEC Bank va trebui să ramburseze îm­pru­mutul subordonat acordat pe 10 ani într-o singură tranșă, acesta urmând să fie acor­dat la o rată de dobândă compusă din ROBOR la 3 luni plus o marjă stabilită în con­diții de piață la momentul acordării îm­pru­mutului în urma consultării cu Comisia Euro­peană, și care se va menține ne­schim­ba­tă pe perioada de derulare a împru­mutu­lui. Ieri, ROBOR la 3 luni era de 2,80% pe an.

Neîndeplinirea „obiectivelor și cerințe­lor“ incluse în Planul de Afaceri 2019-2023 pentru banca de stat, inclusiv neacordarea de către Acționar (Ministerul Finanțelor) a îm­prumutului subordonat către CEC Bank poate determina Comisia Europeană să re­analizeze condițiile în care a aprobat, la fi­nalul lunii octombrie 2019, majorarea de ca­pital, potrivit notei de fundamentare la or­do­nanța care include împrumutul de 1,4 mld. lei de la bugetul de stat pentru CEC Bank.

De la infuzia de capital din 2019 și până în prezent, CEC Bank susține că și-a consolidat poziția pe piață și și-a îmbunătățit profitabilitatea.

Dar de ce nu folosește CEC Bank pro­priul profit pentru capitalizare așa încât să îndeplinească astfel cerința minimă de fonduri proprii.

„CEC Bank – la fel ca oricare altă bancă – poate continua business-ul sau îl poate dezvolta în funcție de capitalul existent, iar dacă cerințele legale de capital se modifică, atunci se impune actualizarea corespunzătoare a nivelului capitalurilor. În cazul de față, cerințele MREL impun existența unor fonduri proprii suplimentare, iar pentru asigurarea acestora a fost nevoie de o decizie din partea acționarului. Aceasta a fost luată în 2019, prin planul de recapitalizare a băncii supus aprobării Comisiei Europene. Angajamentele asumate de statul român, în calitate de acționar al CEC Bank, pentru susținerea dezvoltării Băncii și totodată pentru creșterea nivelului de intermediere bancară includ majorarea de capital efectuată la sfârșitului anului 2019, precum și acordarea unui împrumut subordonat care să permită conformarea cu noile cerințe de capital stabilite conform cadrului MREL“, explică CEC Bank.

În Planul de Afaceri aprobat de Comisia Europeană a fost prevăzut ca acest împrumut subordonat de la acționar să fie acordat în anul 2021. „Precizăm că sursele atrase de la clienți nu se află printre categoriile de pasive eligibile pentru acoperirea cerinței MREL“, potrivit CEC Bank.

Dar ce obiective are CEC Bank în perspectivă – după primirea împrumutului de 1,4 mld. lei de la Ministerul Finanțelor? Intenționează CEC Bank să majoreze cota de piață pe creditare, cota de piață după active, să-și îmbunătățească eficiența?

CEC Bank susține că intenționează să folosească infuzia de capital de la stat pentru creșterea cotei de piață, pentru a extinde volumul de credite acordate, precum și pentru modernizarea băncii, în special prin investiții în sistemele informatice proprii.

„Această infuzie de capital sub forma unor fonduri proprii de nivel II este necesară pentru ca CEC Bank să devină o instituție competitivă și să realizeze două obiective majore. Pe de-o parte – consolidarea poziției și creșterea cotei de piață a CEC Bank: majorarea fondurilor proprii este necesară pentru a extinde volumul de credite acordate. În perioada 2019- septembrie 2021, CEC Bank a înregistrat o creștere de 37% a activelor. Cea de-a doua prioritate vizează modernizarea băncii, în special prin investiții în sistemele informatice proprii, în condițiile în care CEC Bank a suferit din cauza lipsei de investiții din ultimii ani, iar unele sisteme informatice actuale sunt depreciate și nu pot acomoda cerințele consumatorilor moderni sau creșterea volumului de operațiuni (eg bancomate din 2006 în funcțiune și în 2020)“, a mai răspuns CEC Bank pentru ZF.

Împrumutul de la Ministerul Finanțelor este necesar pentru a asigura conformarea cu reglementările europene privind acoperirea cerințelor de capital și pasive eligibile (MREL) și a fost inclus în Planul de Afaceri aprobat de Comisia Europeană în 2019. plan care a stat la baza majorării capitalului social al băncii și care a trecut testul investitorului privat prudent. Mai mult, Autoritatea de Rezoluție Bancară (BNR) a stabilit pentru CEC Bank ținte intermediare (2022) și finale (2024) pentru cerința MREL având drept instrument financiar eligibil împrumutul subordonat de la Acționar“, a răspuns CEC Bank la întrebarea ZF legată de motivul pentru care statul trebuie să dea bani/împrumut pentru CEC Bank și de ce acum.

Sursele de acoperire a cerințelor MREL trebuie să îndeplinească o serie de condiții: să aibă scadențe suficient de lungi, să confere certitudine juridică în contextul aplicării instrumentului de recapitalizare internă și să nu inducă efecte de contagiune în sistemul financiar. Printre sursele acceptate se află: elementele de capital, împrumuturile subordonate și obligațiunile cu clauza de subordonare MREL, a explicat CEC Bank.

„Trebuie subliniat că, pentru acest împrumut, CEC Bank va plăti o dobândă, al cărui nivel va fi documentat ca fiind la nivelul pieței pentru împrumuturi similare, iar la maturitate, suma va fi rambursată integral“, a transmis banca.

În situația în care CEC Bank nu rambursează Ministerului Finanțelor la scadență ratele de capital și dobânzile până la data stingerii obligațiilor de plată se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere, la nivelul celor prevăzute în acordul de împrumut, până la data stingerii integrale a obligației. De asemenea, prin derogare de la prevederile art. 2517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, termenul de prescripție a dreptului de recuperare a sumelor anterior amintite este de 5 ani, aplicându-se în acest caz termenul general de prescripție pentru obligațiile fiscale dat fiind că împrumutul subordonat va fi acordat instituției de credit din bugetul de stat pe anul 2021.