De ce suntem lenți într-o lume rapidă?

Capacitatea de adaptare este esențială din punctul meu de vedere, pentru că ne confruntăm cu o schimbare îngrozitor de rapidă la nivelul mediului economic, mediul geo-politic, în comportamente, în ceea ce ține de schimbarea pilonilor în lume. Există o confruntare directă pe piețe, a apărut și războiul hibrid, deci capacitatea de adaptare este esențială“, spune analistul politic Mircea Coșea. Tot el adaugă că acest lucru înseamnă capacitatea inițială de a înțelege fenomenul, adaptabilitatea la modul de interpretare a efectelor și în principal capacitatea de interpretare a efectelor asupra propriei țări sau asupra propriilor interese, pe care o națiune le are la un moment dat.

Indicele de Adaptabilitate la Schimbare (Change Readiness Index – CRI) este un studiu la nivel global, ce poate fi utilizat atât în sectorul public, cât și în cel privat, ca o bază pentru decizii politice sau pentru investitori. Deși ocupă un loc slab în clasament, România și-a îmbunătățit punctajul față de sondajul efectuat în 2013, luând în considerare cei trei piloni de referință: mediul de afaceri, sectorul guvernamental și societatea civilă. Potrivit studiului, venitul este un factor direct proporțional cu adaptabilitatea la schimbare a unei țări, însă nu este o regulă. Spre exemplu, România se încadrează în categoria țărilor cu venituri medii-superioare. Totuși, ea este depășită în acest clasament de 13 țări cu venituri medii-inferioare și de cinci țări cu venituri inferioare din Africa.

„O tendință relevantă care reiese din studiul de anul acesta este că țările care au obținut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind să aibă un indice de adaptabilitate mai bun, în timp ce dimpotrivă, inegalitatea de venituri tinde să fie asociată cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare“, observă Șerban Toader, senior partner, KPMG România. „De fapt cele nouă țări cu cel mai mare punctaj pentru o economie favorabilă incluziunii ocupă primele 15 locuri ale indicelui de adaptabilitate la schimbare. Mesajul este foarte clar, și anume că politicile care promovează creșterea favorabilă incluziunii pot ajuta țările să fie mai bine pregătite pentru a gestiona schimbările inevitabile“, adaugă Toader.

O serie de țări cu venituri mai mici au înregistrat performanțe bune în CRI, demonstrând că beneficiile unor politici și investiții eficiente pot compensa nivelurile reduse de prosperitate. „Ne aflăm într-un context complex de tendințe globale în accelerare, concurență maximă pe piețele internaționale, riscuri regionale agravate și de criză identitară prelungită a României“, spune Daniela Nemoianu, executive partner în cadrul KPMG România. „Cultura imediatului, corupția, lipsa de viziune sistemică integrată, decalajele acumulate și restrângerea capacității administrative indică necesitatea stringentă a conturării și calibrării unui Proiect de Țară, a unei direcții și a unor priorități strategice care să țină cont de valorile naționale și de interesele țării“, mai spune Nemoianu.

Raportat la capacitățile antreprenoriale, România a obținut cel mai slab punctaj la subdiviziile inovație și cercetare & dezvoltare (locul 109), care sunt motive de îngrijorare din cauza finanțării slabe și a cooperării deficitare între institutele de cercetare și mediul de afaceri. Mediul de afaceri este, de asemenea, o problemă în cadrul acestui pilon analizat. Din cauza dificultăților întâmpinate în deschiderea unei firme, precum nivelul de reglementare, legislația privind drepturile de proprietate, fiscalitatea și protecția investitorilor, România s-a clasat pe un loc nesatisfăcător (locul 95). Un punctaj apropiat a obținut și la sectorul financiar (locul 93), unde se ia în considerare eficiența finanțării companiilor și interprinzătorilor. Per total, România a ocupat locul 79 la analiza capacităților antreprenoriale în cadrul acestui studiu. Cercetarea a fost realizată de KPMG, o rețea globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanță fiscală și în domeniul afacerilor și care își desfășoară activitatea în 155 de țări.

„E explicabil de ce România se află pe un loc codaș“, spune Mircea Coșea. „Până în prezent nu am avut inițiative în ceea ce privește determinarea unor politici economice. La politica bugetară, România are interese care nu coincid cu țările dezvoltate.“