De ce se înghesuie germanii, chinezii și coreenii din auto să-și facă fabrici în Ungaria

Mercedes-Benz s-a instalat în Kecskemet și își reteh­no­lo­gizează uzina de acolo pen­tru a asambla mașini elec­trice. Audi are de mult timp o megafabrică la Gyor, unde produce, printre altele, motoare electrice. BMW este nou venit și încheie seria supercompaniilor germane care fac din Ungaria un satelit al industriei auto germane. BMW a pus anul acesta piatra de temelie pentru o fabrică de mașini electrice la Debrețin. Investițiile nemților sunt de ordinul miliardelor de euro, iar numărul locurilor de muncă create sunt de ordinul zecilor de mii. Coloșii auto germani au atras prin prezența lor constelații întregi de furnizori.

În contextul revoluției electromo­bili­tății, cei mai importanți sunt acum producătorii de baterii electrice, iar dintre aceștia prin investiții și producție se re­marcă cei din China și Coreea de Sud. Constructorii auto germani nu s-au rezumat doar la Ungaria, fiind doriți peste tot în Europa de Est.

Spre exemplu, Mercedes toc­mai a anunțat o investiție de peste un miliard de euro într-o fabrică în orașul polonez Jawor, unde va asambla camionete electrice – Polonia îi este la îndemână pentru că acolo grupul coreean LG Chem are cea mai mare fabrică de baterii din Europa, care însă va fi întrecută de cea pe care chinezii de la CATL și-o construiesc în Ungaria, în apropiere de uzina BMW. Skoda, subsidiară a VW, își are casa în Cehia. VW are fabrică la Bratislava, în Slovacia.

Dar dintre toate, pentru că este cu două sau trei capete mai sus, se remarcă Ungaria, a cărei industrie a ajuns să depindă de sectorul auto. Producția anuală echivalează cu 25% din PIB. Industria auto maghiară are 180.000 de angajați, dintre care 15.000 sunt ingineri, spu­ne guvernul. Un puternic grup de lobby pentru companiile din sector apreciază că acestea sunt moti­vele pentru care Budapesta are atât de multă grijă de sectorul auto – dominat de marii constructori de mașini germani și de campionii asiatici ai producției de baterii.

Producătorii de baterii au recunoscut că posibilitatea de a-și construi fabrici în vecinătatea uzinelor de mașini electrice i-a atras în Ungaria.

Ungaria are cu siguranță un viitor în contextul revoluției electromobilității. Dar are și un preț de plătit pentru acesta? Reuters scrie că Ungaria este locul unde se căsătoresc com­paniile auto ale Germaniei cu producătorii de baterii asiatici în contextul în care prudența Occidentului față de China crește.

Adică este vorba de încă o sfidare la adresa Europei din partea premierului Viktor Orban, o tendință care duce la izolarea poli­ticianului în UE. Așa pare să fie, doar că producătorii chinezi de baterii au fabrici și în Germania. Numai SVOLT și-a anunțat-o recent pe a treia. Neajunsurile dependenței economice de industria auto și mai ales de germani s-au văzut în urmă cu câțiva ani, când sectorul a intrat într-o minicriză, iar producția din Ungaria s-a prăbușit.

O parte din presă și politicieni au acuzat o răzbunare din partea cancelarului german de atunci Angela Merkel pentru sfidările lui Orban. Dar producția și-a revenit și investițiile germane au continuat. Însă au continuat să urce și datoriile statului.

Unii acuză guvernul Orban că acordă un tratament preferențial constructorilor auto în dauna altor companii industriale. Spre exemplu, cea mai mare oțelărie din Ungaria, Dunaferr, pare că se îndreaptă spre faliment din cauza costurilor mari și a pasivității guvernului. Tungsram, cândva unul dintre cei mai mari producători de sisteme de iluminat din Europa, este în lichidare și a acuzat aceleași probleme.

Lichidarea – cu disponibilizări masive – a început după ce banca de stat Eximbank  i-a refuzat a doua cerere de punere sub protecție prin legea falimentului. Însă statul pare deosebit de atent cu străinii din industria auto.

Era în 2018 când opoziția critica decizia guvernului de a acorda finanțare de stat generoasă pentru construirea fabricii BMW de la Debrețin în loc să ajute IMM-urile. Executivul este de obicei secretos când vine vorba de astfel de detalii și de aceea nu se poate decât specula în privința sumelor și facilităților acordate.

GKI estima atunci, pe baza unor proiecte asemănătoare, că BMW va beneficia de sub­venții echivalente cu 94 de milioane de euro pentru o uzină cu 1.000 de angajați. Această cifră înseamnă că statul va plăti salariile angajaților timp de patru sau cinci ani. Unii analiști remarcau în 2018 un efect pozitiv al investițiilor – creșterea semnificativă a prețu­rilor pe piața imobiliară din Debrețin – un motor al valului de inflație actual.

Reuters scrie că companiile germane, chineze și coreene din sectorul auto maghiar au atras 29 din cele 31 de pachete de subvenții în cash acordate de Ungaria pentru investiții majore în sectorul auto și al bateriilor în ultimul deceniu. Nivelul median al subvenției este de 15% din investiție.

Potrivit Direkt36, Audi a primit 100 de milioane de euro ca ajutor de la guvern, iar Opel 15,3 milioane de euro doar în 2011. Uzina BMW va primi 34,4 milioane de euro în sprijin direct și, incluzând toată dezvoltarea de infrastructură planificată în regiune, sprijinul guvernamental real va fi de aproximativ 361 de milioane de euro. Ungaria le-a returnat producătorilor auto germani ca subvenții directe 122 de milioane de euro dintr-un total de 840 de milioane de euro încasate ca impozit pe profit anul trecut. Audi primește de patru ori mai mult sprijin financiar per loc de muncă în Ungaria decât în Germania. În schimb, Ungaria a primit investiții străine directe de 14 miliarde euro doar în sectorul bateriilor în ultimii șase ani. Producătorii de baterii au recunoscut că posibilitatea de a-și construi fabrici în vecinătatea uzinelor de mașini electrice i-a atras în Ungaria. Au fost atrași, probabil, ca și nemții, de cel mai scăzut impozit pe profit din Europa, de 9% – unul din motivele pentru care Orban nu se aliniază la un plan internațional pentru un impozit pe profit uniform. Unii observatori menționează și sistemul energetic stabil al Ungariei, bazat pe energie nucleară. Dar aici trebuie spus că noile reactoare nucleare ale Ungariei sunt construite cu tehnologie și bani din Rusia, iar Ungaria încă importă masiv gaze rusești, deși nu la prețuri mici. De menționat este că toate orașele unde germanii, chinezii și coreeni au sau își construiesc fabrici au acces facil și direct la marile autostrăzi ale Ungariei care leagă țara de vecini.