De ce se înghesuie brandurile mari de fast-food să vină în România? Un sfert din banii cheltuiți local în restaurante merg către burgeri, shaorma și pui prăjit

Românii lasă anual circa 20 mld. lei în restaurantele locale, iar din totalul sumei, aproximativ 4-5 mld. lei ajung, conform estimărilor ZF, în conturile rețelelor de fast-food internaționale și locale.

Această statistică, dar și evoluția pozitivă a businessurilor deja existente în sector atrag atenția și altor jucători.

Astfel,  recent, lanțul american Wendy’s și-a anunțat venirea în România în sistem de franciză. În 2022, americanii de la Popeyes au intrat oficial pe piața locală, deschizând primele restaurante. Și alte branduri internaționale ar putea intra pe acest segment în viitorul apropiat, CEO-ul Sphera Franchise Group declarând anterior pentru ZF că are în vedere extinderea portofoliului. Dezvoltarea lanțurilor de tip fast-food vine într-o perioadă în care atât în România, cât și aproape peste tot prin lume obezitatea devine o problemă tot mai mare. Iar asta în contextul în care în România, în continuare, numărul de lanțuri de fast-food e mai mic decât în alte piețe.

Doar opt dintre cele mai puternice 20 de lanțuri de fast-food din SUA (patria-mamă a fast-food-ului) sunt prezente sau urmează să fie prezente pe piața din România. Lipsesc însă Chick-Fil-A,  Chipotle, Sonic Drive in,  Arbyís sau Papa Johns.