De ce refuză Gen Z munca de la birou: nu e (doar) despre flexibilitate

În ultimii ani, angajatorii din toată lumea au observat un fenomen interesant: tinerii din generația Z nu mai sunt entuziasmați de ideea clasică a biroului. De fapt, mulți o respingem categoric. Și nu, nu e doar despre „flexibilitate” și „work from anywhere”. E mai mult de atât – ține de valori, traume colective, tehnologie și, poate, o redefinire radicală a muncii.

Pentru o mare parte din generația mea, intrarea în piața muncii a coincis cu pandemia. Interviuri pe Zoom, onboarding prin e-mail și colegi pe care i-am cunoscut mai întâi printr-un ecran. A fost o experiență formativă, dar și una alienantă.

Pentru noi, „normalul” nu a fost biroul cu open space, colegii la cafea și brainstorminguri cu post-ituri pe pereți. Normalul a fost camera personală, o conexiune la internet și multitasking între taskuri, meetinguri și facultate.

Așa că, în mod ironic, biroul a devenit „necunoscutul”. Nu există nostalgie pentru birou, pentru că n-am apucat să avem această expriență de la început. Și când ni se cere să revenim înapoi „la normal”, răspunsul este firesc: „la care normal, mai exact?”.

Gen Z e prima generație care își afirmă public limitele: „nu sunt jobul meu”, „nu îmi voi sacrifica sănătatea mintală pentru KPI-uri”. Asta poate suna radical într-un mediu în care „să rămâi peste program” era odată un semn de ambiție.

În țara noastră, biroul e (încă) simbolul seriozității și tensiunea e și mai vizibilă. Pentru multe companii tradiționale, prezența fizică la birou este încă văzută ca un semn de responsabilitate, implicare și control. Din păcate, uneori și de neîncredere. „Păi cum să știu că muncește dacă nu-l văd?” e o întrebare care încă persistă în multe medii manageriale. Pe de altă parte, tinerii răspund cu „de ce să stau în trafic o oră dus, o oră întors, doar ca să stau pe Zoom tot de acolo?”. Pentru că multe alte corporații încă funcționează în regim remote sau hibrid.

Pentru noi, munca este o parte din viață, dar nu centrul ei. Un studiu Deloitte din 2024 arată că 75% dintre tinerii gen Z din Europa preferă un job hibrid sau remote, chiar și cu riscul de a nu avansa profesional atât de rapid. De ce? Pentru că pun pe primul loc echilibrul emoțional, nu „grind-ul” perpetuu.

Totul ține și de un aspect cultural: gen Z a crescut online. Am învățat, am socializat și chiar am lucrat (proiecte, freelancing, voluntariat) în spațiul digital. Pentru noi munca înseamnă livrabile, nu prezență. Eficiență, nu „timpi morți”.

Shopify, companie tech din Canada, a implementat o regulă simplă în pandemie și a menținut-o: „Remove meetings. Do more”. Fără calluri inutile, fără ședințe doar de dragul culturii. Rezultatul? Mai multă productivitate și angajați mai fericiți. Modelul a fost popular în rândul gen Z, care a văzut decizia ca un „act de respect pentru timpul oamenilor”.

Pentru mulți, nu spațiul fizic e problema, ci rigiditatea și lipsa de sens. Dacă biroul vine la pachet cu micro-management, politici învechite și task-uri fără scop, e firesc să nu-l alegem. În schimb, dacă ni se oferă un birou ca spațiu de cocreație, în care putem interacționa autentic cu colegii, să colaborăm, să învățăm, e posibil să ne dorim să venim.

Cum ar putea reacționa companiile? Spoiler: nu cu „pizza vineri” și team buildinguri forțate.

Gen Z e prima generație care își afirmă public limitele: „nu sunt jobul meu”, „nu îmi voi sacrifica sănătatea mintală pentru KPI-uri”. Asta poate suna radical într-un mediu în care „să rămâi peste program” era odată un semn de ambiție. Pentru noi, e mai degrabă un semnal de alarmă. Iar biroul – cu
badge-ul la intrare, programul fix și pauza de prânz la aceeași oră – devine simbolul unui stil de muncă rigid, care ignoră individualitatea.

Vrem să fim ascultați, nu „integrați”. Să colaborăm, nu să executăm. Poate de aceea spațiile care funcționează sunt cele care nu încearcă să mimeze „cultura cool”, ci creează un mediu sincer, sigur și adaptat modului nostru de a fi.

Iar pentru cei care încă cred că munca se măsoară în ore la birou, poate e timpul să accepte că generațiile se schimbă și, odată cu ele, și regulile jocului.   
 

Oana Ioniță este social media manager BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium