De ce nu mai avem timp să citim presa? Suprasaturarea informațională nu mai este un simplu fenomen, ci reprezintă realitatea prezentului

În fiecare dimineață, primul meu reflex este să iau telefonul de pe noptieră și să verific notificările. Știrile, ce s-a mai postat pe social media, e-mailurile – toate îmi trec prin fața ochilor înainte ca măcar 

să-mi beau cafeaua. Vă sună familiar? Sunt convinsă că da, pentru cel puțin 80% din cei care vor citi acest text. Trăim într-o eră în care suntem constant bombardați cu informații și în care a devenit o „obsesie” să nu rămânem în urmă cu vreo informație – fear of missing out (un alt termen incredibil de real pentru zilele noastre). Și nici măcar nu mai e vorba de o anumită generație. Părinții noștri, care acum câțiva ani priveau cu scepticism această dependență de ecrane, sunt la fel de prinși în vârtejul notificărilor ca și noi. Bunicii noștri, odată abonați fideli la ziarele tipărite, primesc acum știri pe telefon și dau scroll cu aceeași curiozitate cu care noi o facem pe Instagram.

E ironic, nu? Aveam impresia că tehnologia ne va elibera, că ne va oferi mai mult timp liber, dar am ajuns să fim prizonierii unui flux nesfârșit de informații. Simțim nevoia să știm tot, să vedem tot, să fim la curent cu orice – și toate astea cât mai repede posibil. Cândva, știrile erau o experiență de dimineață, la cafea, sau de seară, la televizor. Acum sunt un zgomot de fundal care ne însoțește permanent, din momentul în care deschidem ochii până adormim.

Dar ce efect are această suprasaturare informațională asupra noastră? Când a fost ultima oară când ai citit o știre cap-coadă, fără să dai scroll rapid peste paragrafe? Sau când ai reținut cu adevărat ceva din valul de informații care te asaltează zilnic? Problema nu e doar cantitatea uriașă de informații, ci și modul haotic în care le consumăm. Citim pe diagonală, sărim de la un articol la altul, absorbim frânturi de informație și apoi ne simțim obosiți, anxioși, fără să știm exact de ce. Sorin Pâslaru, redactorul-șef al Ziarului Financiar, spunea într-o intervenție la ZF eCommerce Summit că indivizii nu mai știu nici măcar sursa știrilor sau unde anume au citit. Informațiile sunt peste tot, pe toate platformele, nesemnate de niciun jurnalist / editor – așa cum sublinia el. 

Suntem suprasaturați informațional. În majoritatea cazurilor nu mai știm unde am citit, ce exact am citit, dacă era sau nu o sursă de încredere. Nici nu mai punem în discuție verificarea a cel puțin trei surse. 

Într-o lume în care orice persoană cu un cont de social media poate deveni „expert” peste noapte, devine din ce în ce mai greu să ne dăm seama ce este real și ce este doar zgomot de fundal.

Schimbarea care s-a întâmplat în ultimul deceniu și pe care nu am observat-o decât recent a fost că nu mai căutăm noi informațiile, ci pur și simplu informațiile ne găsesc pe noi – peste tot: Instagram, TikTok, clasicul Facebook, Threads, chiar și pe WhatsApp. 

Și poate cel mai frustrant este că de multe ori nici măcar nu ne dăm seama cât de mult ne influențează acest flux constant de informații. Intrăm pe social media „doar pentru câteva minute” și, înainte să ne dăm seama, au trecut 40 de minute în care am parcurs o avalanșă de postări, articole, video-uri, opinii și păreri. Ce rămâne în urma acestui maraton informațional? Exact ce spune redactorul-șef al ZF – nu mai știm nici măcar unde am citit informația respectivă.

Astfel, trăim într-un paradox cel puțin trist: accesul la atât de multe surse de informație ar trebui să ne ajute să fim mai bine documentați, însă, de fapt, ajungem să ne informăm mai superficial ca oricând. Citim titluri, ne bazăm pe algoritmii platformelor sociale care ne servesc conținut personalizat și, fără să ne dăm seama, cădem pradă unor bule informaționale care ne confirmă propriile convingeri. Lucru demonstrat și de alegerile prezidențiale de anul trecut.

Un alt efect al acestei suprasaturări informaționale este că devenim tot mai sceptici și confuzi. Dacă într-o zi vedem trei postări care spun că o anumită problemă este gravă și trebuie să ne îngrijoreze, iar a doua zi dăm peste alte trei postări care spun exact contrariul, ce mai credem? Care este adevărul? Într-o lume în care orice persoană cu un cont de social media poate deveni „expert” peste noapte, devine din ce în ce mai greu să ne dăm seama ce este real și ce este doar zgomot de fundal. 

Fustrarea se naște și în rândul nostru – pentru că devine din ce în ce mai greu să ne dăm seama ce este real și ce este doar zgomot de fundal, dar și în rândul presei, ale căror știri și articole nu mai ajung la publicul țintă deoarece se pierd într-o mare de informații publicate sub anonimat.   

Oana Ioniță este Social media manager BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium