De ce nu economisesc românii?

„Am văzut în cadrul cercetării că mulți români consideră că momentul pensionării este prea departe pentru a se gândi la economisirea pe termen lung. Oamenii cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani nu se gândesc să economisească pentru un moment care va veni peste 40 de ani. Este vorba de o educație care lipsește”, spune Monica Alexandru, sociolog în cadrul companiei de cercetare ISRA Center. Aproape 2 din 3 români (60%) susțin că nu pot economisi nimic din ce câștigă, potrivit unui studiu sociologic realizat de ISRA la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).

Acest procent este în creștere față de nivelul de 51% din 2018, potrivit studiului în cadrul căruia au fost intervievați peste 1.100 oameni în 2019 și peste 900 în 2018. Trebuie însă remarcat că studiul a intervievat persoane care câștigă un salariu net de peste 2.500 lei lunar, adică la nivelul salariului mediu. De aceea, faptul că doar o treime susțin că economisesc în mod activ este cu atât mai îngrijorător, cu cât mulți dintre români câștigă salariul minim, atrage atenția sociologul. „Dacă ne uităm la cei care câștigă peste 2.500 de lei, nu sunt atât de mulți oameni. Foarte mulți români sunt plătiți cu salariul minim, potrivit statisticilor.

Când doar o treime dintre cei cu venituri de peste 2.500 de lei spun că pot economisi, ce pot spune cei cu salariul minim?”, întreabă retoric Monica Alexandru. Îngrijorarea este validă, în contextul în care datele de la Inspecția Teritorială a Muncii pe 2018 arată că 1,4 milioane de români sunt plătiți cu salariul minim. În acest context rămâne întrebarea: câți români pot de fapt să economisească dincolo de cheltuielile zilnice, de nevoi, și de banii pe care îi îndreaptă către consum?

„Am făcut experimente în discuții de grup și i-am întrebat ce fac cu banii în cazul în care primesc niște bani sau iau de la un prieten. Oamenii spun că îi cheltuie imediat, plătesc facturile, cheltuielile, datoriile anterioare chiar și cumva economisirea pică mereu în plan secundar”, mai spune Monica Alexandru. Chiar dacă salariul minim a crescut constant în ultimii ani, atitudinea oamenilor a continuat să se înrăutățească, astfel încât 34% au spus în 2019 că economisesc cu regularitate o parte din venit, față de 45% în 2018.

Unul dintre elementele acestui paradox este conștientizarea românilor față de conceptul pensiei private, complementare pensiei de stat, ca metodă de economisire pe termen lung. Un studiu realizat de analiștii financiari de la CFA Society România arată că pensia Pilon I poate substitui venituri echivalente cu doar 31,8% din ultimul salariu câștigat înainte de a ieși din piața muncii – acesta fiind standardul la care se raportează nivelul pensiei. Prin economisirea Pilon II, care există în România doar de puțin mai bine de un deceniu, oamenii își mai pot acoperi încă 13,6%, ajungând cu economisirea prin Pilon I și Pilon II la o rată de înlocuire de 40,6% din ultimul salariu.

Iar românii par să înțeleagă asta din ce în ce mai mult, astfel încât studiul arată că doar 50% dintre respondenți susțineau în 2019 că la vârsta pensionării se vor baza în primul rând pe pensia de la stat, în scădere față de 56% în 2018. În același timp, a crescut numărul celor care se bazează în primul rând pe alte resurse, în afara pensiei de stat Pilon I, reprezentând 38% în 2019 versus 36% în 2018. De unde îngrijorarea în legătură cu sistemul public de pensii? Studiul arată că 53% dintre intervievați sunt de acord cu faptul că „sistemul pensiilor de stat este nesigur”. Îngrijorările oamenilor însă diferă. Un procent de 41% susțin că ideea de pensie este atât de îndepărtată încât nu se gândesc acum la această perioadă. „Ne-am uitat și pe vârste și există diferențe. Cu cât te apropii mai mult de momentul pensionării, cu atât ești mai preocupat. Nu avem o măsurare exact, dar cert este că de la 35 de ani în sus responsabilitatea cu care administrezi veniturile crește. Până la 35 de ani vorbim de oameni care nu au intrat de mult timp în piața muncii”, spune sociologul.

Un procent de 44% dintre cei intervievați sunt de părere că sistemul public de pensii nu le oferă siguranța și confortul viitorului. Mai mult de jumătate dintre respondenți, adică 53%, se uită spre dimensiunea demografică a problemei și cred că sistemul pensiilor de stat este nesigur pentru că numărul celor care contribuie este în scădere. Un procent comparabil, de 50%, se gândesc la faptul că acesta este nesustenabil și că guvernul plătește pensiile Pilon I din împrumuturi. În ceea ce privește Pilonul II, al pensiilor administrate privat, acesta a fost lansat în mai 2008 și a livrat până acum un randament mediu anualizat de 8,35% pentru cei 7,46 milioane de participanți, reprezentând un câștig net de peste 12,8 miliarde lei (2,68 mld. euro).

Astfel, peste 2,1 milioane de români au ajuns deja la sume de peste 10.000 de lei în conturile lor de pensii Pilon II, după ce în 2019 administratorii au obținut un randament mediu de 11,8%, potrivit datelor APAPR. Însă chiar și la acest nivel, cei care administrează economiile românilor consideră că au încă de a face cu o piață mică. „Activele cumulate sunt în continuare foarte mici. Trebuie să creștem baza de active pentru a da importanță economisirii prin Pilonul II”, spune Radu Crăciun, președinte al APAPR și director al BCR Pensii, unul dintre cei șapte administratori din piață. Fondurile private de pensii investesc banii românilor în diverse clase de active, precum cele listate la bursă, pentru a obține randamente, iar avantajul României în prezent este decuplarea de la turbulențele globale, ceea ce permite fondurilor să livreze mai mulți bani în conturile românilor.

„România este cumva în alt film, din fericire pentru noi. Pe de o parte știm că Europa se confruntă cu randamente negative, în timp ce în România randamentele sunt decente. În al doilea rând, bursa românească a crescut mai mult decât bursele europene, deci din acest punct de vedere este o idee foarte bună deocamdată să investești în România. Marea problemă este că bursa începe să fie prea mică. Ritmul în care creștem depășește ritmul în care crește bursa. Soluția ar fi noi listări la bursă, dar și noi clase de active în care să putem investi, ceea ce se și întâmplă”, crede Crăciun. Iar Pilonul II produce deja rezultate tangibile pentru oameni, 800.000 dintre participanți având deja peste 20.000 de lei în conturi. Potrivit studiului, nivelul de încredere a crescut cu câteva procente în 2019, precum și nivelul de familiaritate, însă acest lucru se datorează și unor mari campanii de promovare a Pilonului II, derulate în ultimul deceniu.

Acum, Radu Crăciun susține că administratorii vor să îi convingă pe oameni să economisească și prin mai puțin cunoscutul Pilon III, cel al pensiilor facultative. „Vrem să derulăm anul acesta o campanie de promovare pentru Pilonul III, pentru că noi credem că românii vor economisi și prin această variantă”, a declarat Radu Crăciun. Aceasta este necesară pentru că Pilon III, lansat în mai 2007, are doar 501.000 participanți și active nete de 524 milioane euro, cu un randament mediu anualizat de 6,46%. „În ceea ce privește Pilonul III, la români nu este vorba de încredere, ci de familiaritate. Oamenii nu pot economisi printr-un instrument pe care nu îl cunosc.

Pentru Pilonul II au fost mai multe informații în public, ceea ce a crescut claritatea acestei variante de economisire”, crede sociologul Monica Alexandru. Studiul ISRA arată că 7% dintre respondenți intenționează să contribuie la Pilonul III în următorul an, deși acesta nu este încă perceput ca o alternativă pentru suplimentarea veniturilor la vârsta pensionării. Per total, dincolo de sumele cumulate deja în Pilonul II și Pilonul III, adevărata relație dintre români și economii poate fi ilustrată printr-un număr simplu: doar 11% dintre români au bani puși depoarte pentru vârsta pensionării.