De ce muncești mult și tot nu ai succes? Un expert Harvard dă carțile pe față și explică care sunt regulile nescrise ale milionarilor

Muncești mult, stai peste program, îți faci treaba corect și totuși parcă succesul te ocolește. Între timp, alții, care nu par nici mai inteligenți, nici mai harnici, avansează mai repede, prind promovări și ajung în poziții cheie. Diferența, spune Gorick Ng, consilier de carieră la Harvard, nu ține de efort, ci de faptul că unii știu regulile reale ale jocului, scrie CNBC.

Gorick Ng a simțit asta pe propria piele. Student de primă generație ajuns la Harvard, a avut constant impresia că ceilalți au primit un manual secret despre cum funcționează cariera lor. După ce a lucrat cu mii de tineri profesioniști și a intervievat peste 500 de angajați, manageri și directori din industrii diferite, a ajuns la o concluzie simplă: efortul te ajută să intri în joc, dar nu te ajută să câștigi.

În realitate, spune Ng, la job nu ești evaluat doar după cât muncești, ci după trei reguli foarte concrete. Prima: dacă livrezi rezultate reale, nu doar ești ocupat. A doua: dacă îți pasă de ce faci, dacă te implici și îți asumi responsabilitatea, nu doar execuți ordine. A treia: dacă esti o persoană cu care se poate colabora ușor, comunici clar, înțelegi contextul și te integrezi într-o echipă.

Deciziile de angajare, promovare sau marginalizare se iau exact pe aceste criterii, chiar dacă nimeni nu le menționează. Cei care avansează știu să transmită că sunt competenți, implicați și „compatibili” cu mediul în care lucrează.

Situația este complicată de un adevăr incomod: piața muncii nu este corectă. Inegalitățile, biasurile și nedreptățile există, indiferent cât de mult vorbim despre meritocrație. Gorick nu idealizează sistemul  recunoaște că nu e drept, dar spune că, până se va schimba, cei care înțeleg regulile nespuse au un avantaj clar.

Un alt șoc pentru mulți apare la trecerea de la școală la muncă. La școală ai cerințe clare, teme bine definite și note. La job, primești sarcini vagi, e-mailuri confuze și așteptări care se schimbă din mers. Dacă școala funcționează ca o bandă rulantă, cariera este mai degrabă o expediție pe un teren necunoscut, unde direcția depinde de tine.

De aici vine și una dintre cele mai dure lecții: nimeni nu este mai interesat de cariera ta decât tine. Nu vine nimeni să te „descopere” dacă stai liniștit la birou și muncești în tăcere. Trebuie să pui întrebări, să clarifici, să ceri feedback și să spui clar ce îți dorești. Altfel, rămâi invizibil.

Asta nu înseamnă că succesul este un demers solitar. Din contră, cariera este construită din relații, negocieri și interacțiuni cu alți oameni. Poți urca un munte singur, dar nu poți construi o carieră de unul singur. Iar cei care ajung mai departe nu sunt neapărat cei care muncesc cel mai mult, ci cei care au înțeles, mai devreme, cum funcționează cu adevărat jocul.