De ce lumea rămâne fără nisip și ce implicații ar putea avea asta

Fraser Cain, publisherul web-siteului Universe Today, unul dintre cele mai cunoscute în nișa publicațiilor online de astronomie, a făcut un calcul cu foarte multe zerouri și estimări și a ajuns la concluzia că ar putea fi de cinci până la zece ori mai multe stele în Univers decât fire de nisip pe plajele lumii.

Un calcul hazardat. Dar nu atât din cauza incertitudinilor de ordin științific ce privesc dimensiunile Universului, cât a unei certitudini pământene. Umanitatea consumă resurse; nisip mai mult decât orice în afară de apă. Stelele mor pentru ca altele să se nască, dar nu în ritmul în care omenirea consumă nisipul. Plajele lumii rămân rapid fără nisip. Și albiile râurilor, și luncile, locurile ușor de explorat. Prin definiție, deșertul înseamnă nisip. Dar nu este din acel tip folositor omenirii.

Nisipul din deșert este modelat de vânt, prea neted pentru a fi bun în construcții, așa cum sunt nisipul și pietrișul modelate de valurile oceanelor sau de curenții râurilor. Ironic, țările a căror principală formă de relief este deșertul simt cel mai dur penuria de nisip. În India, o economie emergentă în dezvoltare accelerată, există o mafie a nisipului care nu ezită să recurgă la violență, la crime, pentru a-și proteja afacerea. Râul Gange are un traseu de 2.300 de kilometri prin India, din Himalaya spre Bangladesh și Golful Bengal. Trece prin orașe indiene precum Calcutta și Kanpur, care cresc rapid și au un apetit vorace pentru nisip.

”Tot ce mai ajunge în Bangladesh e mâlul și nămolul“, povestește pentru revista Spiegel geologul Dill. ”Oamenii pescuiesc pietre acolo.“ Pietrele au ajuns o resursă atât de rară în Bangladesh încât constructorii fac ciment din cărămidă pisată, notează The New Yorker. În Maroc și Caraibe hoții lasă plajele despuiate. În Senegal, oamenii își riscă viața recoltând nisip direct din mare cu unelte rudimentare. Germania importă nisip pentru construcții.

Pascal Peduzzi, om de știință elvețian și directorul unuia dintre grupurile de mediu ale ONU, a explicat pentru BBC în luna mai că dezvoltarea rapidă a Chinei a consumat mai mult nisip în ultimii patru ani decât au folosit Statele Unite în tot secolul trecut. În Statele Unite, utilizările cu cea mai rapidă creștere includ consolidarea liniilor țărmurilor erodate de creșterea nivelului mării și de furtuni din ce în ce mai puternice – eforturi care, ca multe încercări de a răspunde provocărilor legate de mediu, creează probleme de mediu proprii.

În 2012, organizația de mediu Global Witness a demonstrat cu imagini din satelit că Singapore și-a extins teritoriul cu 22% în ultima jumătate de secol.

Cum activitatea din construcții din vest mai are până să-și revină complet după criza financiară din 2007-2008, Asia este de departe cea mai mare sursă de cerere de nisip. Cifre ale Freedonia Group, firmă de cercetare a pieței, sugerează că din cele 13,7 miliarde de tone de nisip extrase la nivel mondial pentru construcții anul trecut, 70% au fost utilizate în Asia. Jumătate au fost folosite în China, unde guvernul estimează că a construit 32,3 milioane de locuințe și 4,5 milioane de kilometri de drumuri între 2011 și 2015, notează The Economist. Ca și Singapore, China și Japonia și-au extins teritoriul cu ajutorul nisipului. China a scandalizat opinia publică construind insule artificiale pe stânci contestate din Marea Chinei de Sud.

Emiratele Arabe vor să continue să crească – atât pe verticală, cu zgârie-norii lor uriași, cât și în suprafață. Constructorii din Dubai, Qatar și Bahrain sunt ocupați cu ridicarea celor mai înalte clădiri rezidențiale și a celor mai mari aeroporturi din lume. Dubaiul a cucerit teren din mare folosind 385 de milioane de tone de nisip pentru proiectul său îndrăzneț Palm Island. Acum se lucrează la proiectul unui alt arhipelag artificial numit The World (Lumea). Aceste eforturi au epuizat toate resursele de nisip ale acestei țări. Nisipul de pe terenurile de golf din Dubai este importat. Cel din deșert este atât de fin, încât mingea de golf s-ar scufunda pur și simplu în el. Cea mai înaltă structură făcută de om, clădirea Burj Khalifa din Dubai, este construită cu nisip cumpărat din Australia.

Arabia Saudită deține rezerve de nisip, dar a restrâns în mod repetat livrările pentru țările învecinate, forțând macaralele de acolo să se oprească.

În Europa, în 2012 doar Germania a extras 235 de milioane de tone de nisip și pietriș, 95% din această cantitate ducându-se în sectorul construcțiilor. Această țară, brăzdată de râuri și cu ieșire la mare, are nisip, dar importă acest tip de resurse naturale. Reprezentanți ai Institutului Federal pentru Geoștiințe și Resurse Naturale din Hanovra spun că Germania are suficiente rezerve de nisip pentru a acoperi mii de ani de consum. Problema este că nisipul folositor nu este întotdeauna disponibil – ar putea fi într-o zonă de conservare, în păduri sau în apropierea orașelor. ”Este într-un fel ca în cazul turbinelor eoliene: nimeni nu vrea o groapă de pietriș în curtea sa“, spune geologul Dill.

Pe măsură ce nivelurile mărilor vor crește și populațiile urbane vor exploda – ONU prezice o creștere de aproape 1 miliard de persoane până în 2030 – nisipul va fi și mai căutat.

ONU estimează consumul global la 40 de miliarde de tone pe an, dintre care 30 de miliarde de tone sunt folosite la prepararea betonului. Cantitatea ar fi suficientă pentru construirea unui zid înalt de 27 de metri și la fel de gros care să înconjoare Pământul.

”Nisipurile sunt acum extrase într-un ritm mult mai rapid decât rata de înlocuire“, se arată într-un studiu din 2014 al ONU. Organizația a calculat că nisipul și pietrișul reprezintă 85% din toate resursele naturale exploatate la nivel mondial.
”Nisipul este ca petrolul. Este limitat“, spune și Klaus Schwarzer, geolog la Universitatea din Kiel. ”Dacă nu suntem atenți, vom rămâne fără nisip“, avertizează și specialiștii de la Western Carolina University.