Home Special De ce jumătate dintre tinerii din SUA vo...
Special

De ce jumătate dintre tinerii din SUA vor să trăiască într-un stat comunist în loc de o țară capitalistă și democrată

Au contracte de muncă pe perioadă determinată, nu au condiții bune și nici sigure, nu-și permit o locuință, au datorii mari. Sunt o nouă formă a clasei muncitoare. Sunt un ”precariat“. Ei sunt noii comuniști.

De ce jumătate dintre tinerii din SUA vor să trăiască într-un stat comunist în loc de o țară capitalistă și democrată
De ce jumătate dintre tinerii din SUA vor să trăiască într-un stat comunist în loc de o țară capitalistă și democrată · Foto: Business Magazin

În centrul universitar din Bologna nu sunt neobișnuite manifestările sau conferințele cu tentă comunistă. Revoluționarismul socialist romanticizat îi înflăcărează pe tinerii care vin de peste tot din Europa la studii într-unul dintre cele mai prospere orașe italiene. La 100 de ani de la izbucnirea revoluției bolșevice, socialismul și comunismul capătă noi dimensiuni în lumea capitalistă, în Europa, în SUA și la celălalt capăt al Pământului.

În vremurile care i-au permis lui Trump să ajungă președinte, jumătate din millennialii americani ar vrea să trăiască sub un regim socialist sau comunist. Așa, cred ei, ar avea un spațiu de trai mai sigur. Socialismul și comunismul și-au pierdut în general din stigmatul pus în timpul războiului rece, când comunismul era considerat un pericol pentru valorile capitalist-democrate. Unu din doi reprezentanți ai generației millennials din America ar prefera să trăiască într-un stat socialist sau comunist în loc de o țară capitalistă și democrată cum sunt SUA, arată un studiu efectuat de firma de cercetare a pieței YouGov și fundația Victims of Communism Memorial Foundation din Washington. La studiu au participat 2.000 de persoane.

Cum văd acești oameni capitalismul și comunismul este important pentru că millennialii reprezintă acum cea mai numeroasă generație din America, după cum a explicat pentru Fox News Marion Smith, directorul executiv al fundației. ”Chiar și comunismul este o alternativă viabilă pentru ei.“ Sondajul a găsit că 45% dintre respondenți ar prefera să trăiască într-o țară socialistă. Spre comparație, 42% au spus că preferă capitalismul. Circa 7% ar prefera un stat comunist. Ponderea millennialilor care vor socialism în locul capitalismului este cu 10% mai mare decât cea a populației generale cu aceeași înclinație. Mai mult de jumătate din baby boomeri preferă capitalismul.

Generația millennials este reprezentată de persoanele născute în perioada 1980-2000. Baby boomerii sunt născuți între 1946 și 1964. Mai grav, sondajul a descoperit că unul din cinci americani îl consideră pe fostul dictator sovietic Iosif Stalin un erou, în pofida atrocităților comise în rândul ucrainenilor și al popoarelor est-europene în general. De asemenea, mai mult de un sfert din millenniali cred că eroi sunt și Vladimir Lenin, liderul sângeroasei revoluții bolșevice, și Kim Jong Un, liderul Coreei de Nord. Totodată, analiza arată că peste 40% dintre americani ar accepta cenzura și că șapte din zece americani nu știu care este diferența între comunism și socialism.

”Această tendință îngrijorătoare subliniază răspândirea analfabetismului istoric al americanilor în ceea ce privește socialismul și eșecul sistemului de educație în a-i învăța pe elevi și studenți despre genocidurile, distrugerile și mizeria cauzate de comunism în urma revoluției bolșevice de acum 100 de ani“, a explicat Marion Smith.

Ajutate de mijloace variind de la jocurile electronice, care au marcat generația millennials (jocuri de război precum Call of Duty au făcut istorie), la crizele economice și inegalitatea pe care acestea au exacerbat-o la politică, socialismul și simpatia pentru URSS au început să iasă din temnițele istoriei și să perturbe realitatea. Războiul Rece s-a terminat cu victoria capitalismului și a democrației liberale asupra comunismului acum un sfert de secol, când URSS s-a prăbușit în plin efort de reformare. A trecut un secol de la pornirea revoluției bolșevice și politicieni cu tendințe socialiste fac furori pe scenele politice din miezul Occidentului.

Anul acesta, Jeremy Corbyn, un politician care s-a descris singur ca fiind un socialist modern, a adus Partidul Laburist din Marea Britanie aproape de victorie în alegerile generale pe o platformă de promovare a studiului gratuit la facultate și de naționalizare a căilor ferate, scrie ABC News din Australia. Laburiștii au înregistrat cel mai mare aport de noi fani de după 1945. Iar în SUA, leagănul capitalismului, Bernie Sanders, un socialist de 76 de ani născut în Brooklyn și care și-a făcut luna de miere în URSS, i-a oferit lui Hillary Clinton o opoziție șocant de puternică în alegerile pentru candidatul la președinție din Partidul Democrat.

Alegătorii tineri le-au oferit acestor politicieni energia de a urca în primele rânduri ale scenei politice. Sanders l-a bătut pe Barack Obama în 2008 în ceea ce privește voturile primite de la tineri în multe state, în timp ce laburiștii au câștigat 60% dintre voturile alegătorilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Prezența la vot a tinerilor a fost mare. Niciunul dintre candidați nu a ieșit victorios, însă amândoi și-au cultivat imaginea și mesajele pe platforme de social media ca Twitter.

Socialismul și-a pierdut din stigmatul pus pe el în Războiul Rece. Bolșevicii au venit la putere în Rusia în urmă cu 100 de ani, la opt luni de la înlăturarea sângeroasă a regimului țarist, în vremuri de haos, foamete, când infrastructura se prăbușea văzând cu ochii. Lenin, liderul revoluționar, și-a construit politicile pe teoriile comuniste ale lui Karl Marx pentru a oferi o alternativă la democrația liberală sprijinită de clasa de mijloc rusească. A dat pământ țăranilor și a naționalizat bănci și companii. Și-a ucis opoziția, indiferent că era vorba de politicieni sau de populații întregi.

Pentru Osmond Chiu, 31 de ani, unionist și membru al Partidului Laburist din Asutralia, posibilitatea unei alternative la științele economice acceptate este moștenirea anului 1917. ”Idea unei elite revoluționare ierarhice care preia puterea în stat prin violență nu este ceva cu multă relevanță pentru oamenii din statele vestice“, apreciază el.

”Însă ideile pe care Marx le-a exprimat în scris au astăzi multă rezonanță: idei despre automatizare, despre o armată de rezerviști pentru câmpul muncii, despre inegalitatea masivă, despre capitalism ca sistem predispus la crize. Explicațiile economice tradiționale nu funcționează ori oamenii nu le găsesc convingătoare.“

Chiu a explicat că sentimentul că actualele sisteme aduc prosperitate majorității oamenilor a fost spulberat de crizele financiare globale. De atunci, spune laburistul, a crescut interesul pentru socialism în rândul tinerilor. Ideile socialiste au fost promovate prin social media și prin internet. Stigmatul pus pe termenul ”socialist“ în Războiul Rece dispare. ”Schimbările apar pentru că oamenii care fac schimb de idei socialiste sau social-democrate se pot angaja liber în discuții. Apoi, mai sunt publicațiile fără caracter dogmatic.“

Eleanor Robertson, 27 de ani, scriitor, editor și ”comunistă deschisă“, face distincție între politicile generației ei și cele ale ”bătrânilor de extremă stânga“.

”Tinerii tind să fie mai deschiși și să accepte chestii precum feminismul, antirasismul, activismul pentru minorități sexuale, ceea ce cred că este de bine. Este ceva normal acum.“

Robertson a ajuns la socialism prin feminism, pentru că era tot mai dezamăgită de ceea ce a considerat că este obsesia feminismului mainstream pentru numărul femeilor în boardurile companiilor sau în parlament. A căutat și și-a promovat teoriile politice online, dar la început i-a fost greu să găsească tineri cu aspirații ca ale ei cu care să-și dezbată ideile.

”În urmă cu cinci ani, nu găseam pe nimeni cu care să vorbesc. Singurii cu care puteam face ceva erau rumegătorii de cărți. Acum vorbesc mult cu oameni pe Twitter. Urmăresc multe persoane cu idei similare.“ Ea apreciază că istoria și teoria socialistă, inclusiv explicarea revoluției bolșevice și a URSS, sunt teme de dezbatere încă vii în spectrul de stânga al politicii.
”Oamenii încă vorbesc despre aceste lucruri și încearcă să înțeleagă ce au însemnat în contextul lor și ce ar însemna astăzi.“
Alți millenniali se tem că generația lor este înșelată, considerând că ascensiunea unor politicieni precum Corbyn și Sanders este produsul îmbrățișării populismului, populism prin care a ajuns la conducerea Americii și Donald Trump.

Satyajeet Marar, de 25 de ani, membru al Partidului Liberal, nu crede că socialismul are multe de oferit tinerilor.

”Oamenii sunt decepționați și oamenii sunt cinici. Caută lideri care par să creadă cu adevărat într-o idee măreață sau mesaj măreț“, spune el. ”Din nefericire, ne-a fost vândută povestea că marea criză financiară s-a produs doar din cauza capitalismului și a lăcomiei, ceea ce a condus la rezultate oribile, cum ar fi salvarea băncilor. De fapt, a fost mult mai complicat“, explică liberalul. ”Ideile de egalitate și de echitate, de a-i lovi pe acei ticăloși – astfel de idei sunt inerent atrăgătoare, dar este ca vânzarea de ulei de șarpe. Este o idee destul de nerealistă.“

Marar spune că millennialii socialiști sunt naivi în ceea ce privește viața pe care ar avea-o sub socialism. Crimele în masă și represiunea politică din timpul regimurilor comuniste sovietice și chineze s-au întâmplat în mare măsură înainte de a se naște,
spune el, astfel că ei nu se apropie de ideile de stânga cu grija cu care ar trebui.

”Ai avut regimuri comuniste sovietice în a doua jumătate a secolului al XX-lea care în cele din urmă au ajuns să se prăbușească și să producă încălcări oribile ale drepturilor omului“, spune Marar.

”Aceste tipuri de politică socialistă și social-democrată sunt mai populare în țările care au beneficiat de prosperitatea adusă de capitalism, în care oamenii nu au avut posibilitatea de a vedea îndeaproape ce este socialismul sau cum funcționează acesta în practică.“

Osmond Chiu atrage atenția că înclinația spre socialism apare la oameni care nu fac parte din clasa muncitoare, ci din clasa de mijloc – oameni cu profesii liberale, funcționari publici, persoane cu profesii de creație și din mediul universitar. Aceștia sunt adesea în situația de a nu avea contracte de muncă cu normă întreagă.

”Au contracte cu perioadă determinată, nu au condiții bune, nu-și permit o locuință, au datorii mari. Sunt, dintr-un punct de vedere, o nouă formă a clasei muncitoare. Sunt un precariat.“

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună