De ce durează atât de mult inspecțiile fiscale în România
O firmă din cinci s-a confruntat cu o durată mare a ultimei inspecții fiscale, cuprinsă între șase luni și doi ani, potrivit unui sondaj realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), perioadă considerată "îngrijorător de mare" de către Mihaela Mitroi, partener al firmei de consultanță fiscală.
Același document arată că 86% dintre respondenți consideră că autoritățile fiscale nu sunt suficient de transparente când vine vorba de inspecții de prețuri de transfer și că inspecțiile se concentrează mai mult pe forma tranzacțiilor, nu pe substanța acestora.
Totodată, combaterea evaziunii fiscale ar trebui să fie cea mai mare prioritate a ANAF (96% dintre opinii), urmată de informatizarea procesului de depunere a declarațiilor și de plată a taxelor (75%), reducerea numărului administrațiilor financiare (25%), pregătirea mai bună a inspectorilor fiscali (25%) și reducerea numărului de personal (17%).
Mihaela Mitroi a menționat că principalele probleme cu care contribuabilii se confruntă în relația cu Fiscul sunt inspecțiile fiscale agresive, inspectorii temându-se de inspecțiile Curții de Conturi, lipsa de consecvență în aplicarea legislației fiscale și nevoia de instruire profesională a angajaților ANAF. Ea a arătat că 70% din inspectorii fiscali se ocupă de cererile de rambursare de TVA, România riscând să intre totuși într-o procedură de infrigement pentru că rambursările de TVA nu se efectuează la timp.
Secretarul general al ANAF, Octavian Deaconu, a explicat că instituția trece printr-un amplu proces de reorganizare, care s-a desfășurat “pe repede înainte”, încât timpul foarte scurt în care s-a dorit această reorganizare a făcut uneori deficitară comunicarea cu contribuabilii. El a menționat că ideea de reorganizare a Fiscului a pornit în primul rând de la nivelul redus al conformării voluntare, care este încă scăzută în România față de statele din Europa Occidentală și presupune costuri suplimentare pentru partea de inspecție fiscală. “Vrem să ajungem la un nivel de conformare voluntară de 95%, atunci eficiența colectării va fi mult îmbunătățită”, a spus Deaconu.
Pe de altă parte, structura organizatorică, cu 42 de direcții județene, era foarte complexă și greoaie, iar distribuirea personalului ineficientă. Fluxurile de lucru sunt “greoaie” din cauza structurilor multiple și proceselor descentralizate la nivel teritorial.