De ce atât de mulți angajați din România au relații amoroase la locul de muncă
Un loc de muncă este caracterizat, de cele mai multe ori, de rigori, norme bine stabilite și un comportament obiectiv manifestat față de toți angajații. Pe de altă parte, dragostea presupune exact opusul: o preferință irațională pentru o persoană în defavoarea alteia și un comportament haotic, fără rigori. Ce se întâmplă când cele două universuri se întâlnesc?
În mod normal, aș fi început un astfel de articol cu un exemplu de caz relevant pentru temă, însă, imediat ce am început să mă gândesc la găsirea unuia, au început să mi se ciocnească în minte povești de la locurile de muncă ale tuturor prietenilor mei. Toți sunt familiarizați cu genul acesta de relații, fiind fie implicați direct într-o astfel de situație, ca martori, fie uneori, ca victime colaterale ale unei relații la birou. ”Aș fi putut să am 100 de relații la birou – hai, poate nu chiar 100, da’ 90 sigur da“, îmi spune când am adus vorba despre acest subiect un prieten, angajatul unei multinaționale, care lucrează de 15 ani în aceeași companie. ”Chiar directoarea de resurse umane are o astfel de relație acum. Pleacă de la birou la intervale de timp diferite față de un coleg; însă el o așteaptă cu mașina în apropierea biroului. Un alt coleg și-a luat concediu concomitent cu o colegă care și-a luat concediu medical – problema e că, fiind în același departament, cei rămași trebuie să se ocupe acum de munca amândurora“, îmi povestește amicul meu, angajat într-o companie cu circa 2.000 de oameni răspândiți la nivel național.
Chiar dacă, în majoritatea cazurilor, o astfel de relație nu este dezvăluită de cei implicați, de cele mai multe ori semnele sunt evidente pentru restul angajaților, iar ”discuțiile“ de la țigară sau de la pauza de prânz se concentrează în jurul acestora – chiar mai mult poate decât în cazul în care actorii implicați ar fi ales transparentizarea relației lor. Amicul meu spune că ”din principiu“ nu a cedat unei astfel de tentații; cele mai multe studii spun însă că oamenii mint în ceea ce privește relațiile la birou chiar mai mult decât în legătură cu cantitățile de alcool consumate.
Fenomenul este unul global – situațiile de acest tip sunt deopotrivă comune pe piața locală, cât și în alte părți ale globului. Statisticile internaționale citate de Financial Times arată că două treimi dintre angajați au avut o relație cu un coleg de muncă la un moment dat, 1 din 10 cu un șef, iar un sfert dintre angajați și-au cunoscut partenerii în birou. în România, un studiu publicat anul trecut de platforma de recrutare eJobs spune că mai mult de 56% dintre români au avut o relație la locul de muncă. Dintre acestea, 45% au fost relații serioase, de lungă durată, în timp ce pentru 11% dintre ei a fost doar o aventură. Mai mult, 25% dintre cei care au avut o relație la locul de muncă au ajuns la altar cu colegul sau colega de birou, ponderea fiind mai mare în rândul femeilor – 28%, în timp ce la bărbați aceasta a fost de 20%.
”Este o realitate cotidiană. Eu consider că procentul este chiar mai mare decât atât“, consideră psihoterapeutul Constantin Cornea; iar spusele lui pot fi justificate de faptul că majoritatea celor care au o astfel de relație nu sunt dispuși să recunoască. Psihoterapeutul clasifică aceste relații în mai multe categorii: relațiile din interes, care se nasc pentru a păstra un post sau pentru a avansa; relații bazate pe sex, în care doi colegi își îndeplinesc fantasmele; relații care merg în paralel cu cele oficiale ori relații care se consumă dramatic, provocând concedierea unuia dintre cei doi, dacă nu pleacă din companie de bună voie.
Din punctul de vedere al psihoterapeutului, explicația pentru care se ajunge, de cele mai multe ori, la relații amoroase la locul de muncă este simplă și se leagă mai ales de timpul petrecut la birou. ”La serviciu omul își petrece cel mai mult timp, se comportă și se îmbracă cel mai bine, iar aceste elemente îl fac ușor de identificat și eventual de dorit de o colegă. |n mintea colegei se vor bate două imagini: eventual a soțului și a colegului. Cu soțul, odată cu trecerea timpului, nu mai are foarte multe în comun, ba, din contră, s-au dezvoltat diferit de când s-au căsătorit, iar acum au viziuni diferite față de viață.“ Pe de altă parte, cu un coleg dezvoltă un alt tip de relație. ”Cu colegul se ajută, se sprijină și comunică mai ușor. Colegul este mereu disponibil și dispus să ajute, pe când soțul tinde doar să reproșeze. Colegul complimentează modul în care se îmbracă, coafează sau comunică. Iar soțul este de cele mai multe ori nepăsător și nu remarcă schimbările pe care le face, hainele pe care și le cumpără“, descrie psihoterapeutul motivele pentru care, de multe ori, relațiile la birou se întâmplă în cazul angajaților căsătoriți.
Vorbind la modul general, atractivitatea de la birou se leagă de apropierea de un comportament ideal în acest cadru al angajaților. ”|n fond, la serviciu, oamenii arată și se comportă în general cât mai aproape de o formulă ideală. Pentru că vor să își păstreze jobul sau să își construiască o carieră. Și din acest motiv nu își permit să aibă comportamente incorecte“, explică el motivele pentru care relațiile dintre colegi sunt atât de des întâlnite.
Lucy Kellaway, jurnalist la Financial Times care scrie de 15 ani pe tema locului de muncă și care a realizat și un studiu pe această temă, a sintetizat cinci motive pentru care relațiile la birou sunt atât de frecvente. Unul dintre aceste motive este proximitatea: doi oameni sunt atrași unul de celălalt pentru că își petrec majoritatea timpului împreună. |n plus, faptul că lucrează în același loc denotă cel puțin un interes comun al acestora. Al doilea motiv este plictiseala: munca poate fi plictisitoare și puțin flirt îi poate adăuga puțină sare și piper. A treia explicație este că a avea o relație la birou se dovedește a fi un lucru extrem de facil, iar tehnologia face astfel de cazuri mult mai ușoare. Al patrulea motiv, similar cu cel subliniat de Constantin Cornea, spune că oamenii arată cel mai atrăgător la serviciu. Kellaway subliniază însă un al cincilea factor, descris de ea drept cel mai important: ”O aventură la birou funcționează ca o dependență de drog. Toate din cele șase femei interogate au spus că nu era ceva ce și-au propus să facă. |ntr-adevăr era ceva despre care erau terifiate să afle că erau capabile. Au ajuns însă în situații în care s-au descoperit îndrăgostite peste cap și fără control. Odată ajunse aici, abilitatea lor de a risca era distorsionată“.
Când vine vorba despre vârsta celor implicați în acest gen de relații, în România, potrivit studiului eJobs, pe segmentul 18-25 de ani se înregistrează cea mai mare pondere a angajaților care nu au avut o relație de dragoste la job – 60%; procentul este egal cu al persoanelor care au avut o astfel de relație pe segmentul 25-55 de ani. Psihoterapeutul Constantin Cornea spune că motivele se leagă de faptul că persoanele trecute de 25 de ani au, de multe ori, o relație care durează de mai mult timp, apropiată de saturare. Pe de altă parte, după 25 de ani, presiunea vârstei face ca nemulțumirile din cuplu să pară că au o rezolvare în relația cu un coleg. ”După 25 de ani, și bărbații, și femeile sunt mai maturi, au o oarecare experiență de viață și încep să se gândească la modul în care ar putea să se bucure mai mult de ceea ce viața le poate oferi“, explică Cornea. Potrivit lui, lumea de la job devine în acest context una specială – ”Indiferent că vorbim despre o aventură petrecută într-un team building sau de dorința de a renunța la soț de dragul colegului cu care am mai multe de discutat și împărtășit, lumea de la job devine o lume aparte, cu regulile și normele ei, cu alianțele și certurile de rigoare“.
În ceea ce privește consecințele unei astfel de relații, potrivit studiilor internaționale, acestea pot deopotrivă să crească motivația angajaților, în contextul în care astfel ei se simt mai bine la locul de muncă și chiar ajung să lucreze mai mult; altele, dimpotrivă, spun că energia consumată într-o relație îndepărtează angajații de atingerea țintelor legate de muncă. Constantin Cornea spune că ambele consecințe sunt valabile, fiind conectate de etapa în care se află relația de la locul de muncă. ”La începutul relației, când cei doi caută să se cucerească, să se impresioneze, să flirteze, timpul petrecut la muncă este mai mare. Pentru că îndrăgostiții ar face orice pentru a sta împreună, chiar dacă acest aspect se întâmplă la serviciu. După ce relația se mai rodează, când apar sentimentele de gelozie, de invidie, când apar certurile, cei doi devin contraproductivi, pentru că sentimentele dintre ei sunt negative, iar ei își descarcă frustrările la muncă.“
Studiul local realizat de eJobs a arătat că 17% dintre respondenți au spus că unul dintre dintre parteneri a trebuit să părăsească firma în următorul an după începerea relației; 16% spun că relația i-a ajutat să se dedice mai mult jobului, iar 7% au spus că relația i-a ajutat să avanseze în carieră. |n restul cazurilor, relația nu a influențat evoluția profesională a respondenților. Constantin Cornea spune însă că situațiile cele mai frecvente sunt mai simple decât cele prezentate în studiu fiindcă, de cele mai multe ori, relațiile de la serviciu, în majoritatea lor, nu țin foarte mult. ”Este foarte dificil să îți petreci tot timpul, la muncă, acasă, în societate cu aceeași persoană. De obicei, o astfel de relație duce la certuri și la despărțiri, naște tot felul de grupuri pro sau contra relației respective, ceea ce face atmosfera de la serviciu destul de dificilă.“ El spune că, în general, marea majoritate a relațiilor de la serviciu sunt la nivel de amanți și sunt trăite în paralel cu cea oficială de acasă. ”Dacă se află, se ajunge la divorț, pentru că sunt foarte rare situațiile în care partenerul înșelat acceptă. Dar și mai interesant de atât este că după divorț persoana respectivă rămâne singură pentru că cel de la muncă nu divorțează la rândul lui sau, dacă nu este căsătorit, nu are disponibilitatea de a renunța la burlăcie.“
Laura Chiculiță, chief marketing officer al platformei de recrutare online eJobs, observă că este posibil ca relațiile la locul muncă să influențeze eficiența angajaților și, în cele din urmă, veniturile companiei, deopotrivă pozitiv sau negativ. ”Fiecare relație la birou este unică și imprevizibilă, unii dintre angajații care au o astfel de relație devin mai atenți și mai conștiincioși la locul de muncă, alții dimpotrivă. Unul dintre parteneri îl poate influența pozitiv pe celălalt, sau invers, așa că aproape totul pare să fie o «rulet㻓, explică Laura Chiculiță. Ea observă că foarte rar implicațiile unor astfel de relații sunt evidente și sunt aceleași, indiferent de persoanele în cauză. Chief marketing officer-ul de la eJobs România spune că majoritatea departamentelor de HR au proceduri clare legate de conflictele de interese care pot apărea în urma unor relații amoroase la locul de muncă; situația devine și mai sensibilă în cazul în care unul e șeful direct al celuilalt.
”Efectele sunt extrem de greu de prevăzut, ceea ce face ca unii manageri să folosească acest argument pentru a interzice relațiile în firmă: «Dacă tot e atât de imprevizibil, de ce să ne asumăm riscuri și să nu eliminăm de la început orice potențial conflict de interese greu controlabil?»“, descrie Chiculiță percepția angajatorilor referitoare la relațiile la locul de muncă. Totuși, ea a observat că, în general, procedurile de resurse umane vizează doar căsătoria, și aceasta în circumstanțe bine determinate (relații profesionale directe, subordonare ierarhică etc.). ”Celelalte tipuri de relații sunt mult mai greu de definit, de «măsurat» impactul lor și, prin urmare, și de reglementat“, explică ea.
Oricât de frecvente și intense sunt relațiile la locul de muncă, statisticile nu favorizează acest gen de comportament, iar majoritatea acestora nu țin foarte mult. Totuși, o relație la birou este tocmai ce reușesc deseori să atragă majoritatea oamenilor. Ce e de făcut? ”Antidot nu există. |ntr-un loc, societate sau firmă în care există persoane de sex opus care își petrec timpul sau îndeplinesc o anumită activitate, este imposibil să nu se nască și sentimente. Dacă acestea sunt sau nu reciproce, dacă se trece sau nu la consumarea relației, dacă se ajunge sau nu la divorț, dacă acea relație influențează în bine sau în rău calitatea muncii sau cariera, depinde de la o situație la alta. Nu putem vorbi la modul general despre relațiile de la serviciu, pentru că nu există o regulă generală“, conchide Constantin Cornea.
Acest articol Business MAGAZIN a fost unul dintre cele mai citite în 2018.