De ce ar vrea un investitor în materiale de construcții și imobiliare să devină chimistul vinurilor
Și-a încercat norocul în industria materialelor de construcții, dar și în agricultură și imobiliare. Dacă din primele două a reușit să facă bani, cel de-al treilea i-a adus numai bătăi de cap și pierderi de peste un milion de euro. Daniel Guzu, de profesie inginer chimist, a fost protagonistul unuia dintre cele mai cunoscute exituri din industria locală a vopselelor, însă toți banii pe care i-a î…
ATUNCI CÂND AM INVESTIT ÎN AFACERI CARE ÎMI PLĂCEAU ȘI ÎN CARE AM PUS PASIUNE, AM CÂȘTIGAT BANI. Când am investit doar pentru bani, am pierdut, așa cum s-a întâmplat în imobiliare”, spune Daniel Guzu, rezumând în câteva cuvinte filozofia sa de business. Acum este implicat, șase zile din șapte, în cele două businessuri pe care le consideră o pasiune, producătorul de materiale de construcții Duraziv, respectiv livada și via din județul Vrancea. “De luni până joi după-masa sunt la Duraziv, după care până sâmbătă inclusiv mă găsiți la fermă”, spune Guzu, care a intrat în business în 1994 cu producția de antigel și lichid de frână. Ulterior, a început să producă vopsele decorative, afacere care, treptat, l-a adus în atenția investitorilor străini. După un exit de 20 de milioane de euro din businessul de vopsele Fabryo, care a ajuns în portofoliul fondului de investiții suedez Oresa Ventures, Guzu nu și-a luat un an sabatic să călătorească în jurul lumii și nici nu a spus stop ideii de antreprenoriat. Din contră, a preferat să o ia de la capăt și să mai crească un alt “copil de suflet”. Duraziv este în prezent principalul business al lui Guzu, cu afaceri de 18 milioane de euro în 2011. “Am reușit să creștem cifra de afaceri și anul trecut, cu până în 10%, dar ce e mai important, 2011 și 2012 au fost primii ani în care am început să avem profit, ceea ce e un lucru fantastic în criză”, spune Guzu, care nu precizează însă marja de profit.

EL APRECIAZĂ CĂ ÎN CONDIȚIILE ACTUALE, Duraziv, care produce mortare uscate, vopsele și profile metalice, are potențial de a-și tripla afacerile în următorii trei ani și se declară optimist cu privire la anul 2013, în ciuda faptului că cea mai mare parte a jucătorilor din industria materialelor de cons-trucții s-au arătat prudenți în întoc-mirea bugetelor pe anul acesta, luând în considerare o scădere a cererii de pe piața locală. “N-o să scadă cererea, la noi cel puțin”, spune zâmbind Guzu, referindu-se la businessul Duraziv. Mai mult, el se așteaptă să își majoreze afacerile cu cel puțin 10% anul acesta, deși recunoaște că nu îi place să lucreze forțat de bugete. “Focusul nostru e să fim atenți la clienți și să avem un raport calitate-preț bun. Nu mă concentrez foarte mult pe dimensiunile pieței de adezivi, vopsele sau profiluri metalice. Dacă aveam 50% din piață, m-ar fi interesat. În situația de acum însă, avem loc de creștere liniștiți”, spune, destul de optimist, antreprenorul român. Iar când vorbește de creștere, se referă strict la piața locală, în contextul în care varianta exportului nu i se pare o soluție sau cel puțin nu încă. “Produsele noastre nu prea călătoresc, pentru că suntem dezavantajați de costurile logistice. Focusul e pe consolidarea pieței interne. Nu neg că e posibil poate în 2-3 ani să luăm în considerare și extinderea pe alte piețe”, spune Guzu.

DURAZIV DEȚINE TREI UNITĂȚI DE PRODUCȚIE ÎN ROMÂNIA, de mortare uscate, vopsele și tencuieli pe bază de apă, respectiv de profile metalice, situate lângă București, în Popești-Leordeni. Fabricile lui Guzu din Popești-Leordeni stau “gard în gard” cu unitatea de producție a celor de la Fabryo, fosta sa afacere. Și se pare că așa vor sta lucrurile și de acum încolo, în contextul în care antreprenorul spune că nu se gândește deocamdată la un exit din businessul Duraziv, pentru că îi place mult prea mult ceea ce face. Nu exclude însă să vândă la un moment dat, mai ales că “în afaceri totul e posibil”. Iar posibil este și să faci concomitent două businessuri care la prima vedere nu au nicio legătură între ele: materiale de construcții și agricultură. Omul de afaceri mai deține la Panciu, în Vrancea, 140 de hectare de vie și 65 de hectare de livadă și a investit în ultimii ani circa 10 milioane de euro în domeniul alimentar. “Mai plantez 20 de hectare în primăvară și cumpăr în continuare teren”, spune Guzu, care recunoaște că ceea ce a început ca un hobby a devenit un adevărat “microb” pentru el. “Cred în hrană sănătoasă, cât mai puțin prelucrată termic”, spune Guzu, arătând că pasiunea pentru alimentație cât mai naturală vine și din faptul că este de profesie chimist. Anul trecut, a vândut 1,5 milioane de litri de vin sub branduri precum “Casa Panciu”, 1.500 de tone de mere, precum și 100 de tone de suc sub brandul “Ana are”. De altfel, producția de sucuri de mere și de dulcețuri din vișine, cireșe și nuci verzi a început anul trecut, în urma unei investiții de circa 500.000 de euro. Producția alimentară este operată prin intermediul firmei Natura SRL, business care a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de circa un milion de euro. Vinul produs la Panciu este vândut în HoReCa, în magazine specializate, dar și în hipermarketuri precum Cora sau Auchan, în timp ce fructele ajung pe rafturile mai multor jucători din comerțul modern, precum Real, Lidl, Penny Market sau Metro. Planurile lui Guzu includ și construcția unui mini-hotel între via și livada de la Panciu, care să îl ajute și la promovarea produselor sale agroalimentare. “Construcția este deja realizată la roșu, sper ca până la finalul anului să terminăm”, explică antreprenorul.
IN PREZENT ARE CIRCA 100 DE ANGAJAȚI LA FERMĂ, iar în sezonul de vârf personalul se mărește cu alți circa 100 de zilieri. Pe de altă parte, Duraziv are circa 200 de angajați. Chiar dacă a tot mutat piese pe tabla de șah și a jonglat prin mai multe businessuri, Guzu spune că momentan nu se gândește să mai investească în alte domenii și că preferă să se concentreze pe ceea ce face acum. Mai mult, îndeamnă la optimisim, chiar și pe concurenții săi, care în ultimele luni s-au arătat destul de rezervați cu privire la anul 2013. “Să ne concentrăm pe potențialul pe care îl are România. Pe segmentul de vopsele, spre exemplu, consumul anual este de circa 7-8 kilograme per capita, în timp ce în Germania acesta se ridică la 25 de kilograme”, potrivit lui Guzu. Ce-i drept, și puterea de cumpărare a germanilor este mult mai mare, însă antreprenorul consideră că acest lucru nu trebuie să îi sperie pe români și să îi împiedice să spere că într-o bună zi și România va fi la nivelul țărilor occidentale din toate punctele de vedere.