De ce acest antreprenor român și-a închis firma care anul trecut avea venituri de aproape 2 mil. euro

Un tânăr de 23 de ani din Vaslui a pornit un studio de jocuri video la Iași care avea să ajungă să lanseze cel mai de succes joc video românesc din istorie. La doar câțiva ani de la succesul răsunător al Frozen: Free Fall, studioul s-a închis. Ce s-a întâmplat?

Constantin Marcu a înființat Mobility Games în 2005, apoi în firmă s-a implicat și fratele său. El spune că nu a făcut studioul pentru a dezvolta un business, ci din pasiune pentru jocuri. La fel ca în multe alte domenii, pasiunea s-a transformat într-o afacere profitabilă. Mai mult de atât, Mobility Games avea să lanseze în 2013 Frozen: Free Fall, cel mai de succes joc video românesc din punct de vedere financiar, care ar fi generat în trei ani venituri în jur de 150 de milioane de dolari.

Bineînțeles că Mobility Games nu a încasat suma întreagă, o parte consistentă mergând către Disney, care deține licența Frozen, însă se vede influența în cifra de afaceri a companiei. Potrivit Ministerului de Finanțe, cifra de afaceri a explodat: de la 1,6 milioane lei în 2013 a ajuns la o valoare de zece ori mai mare un an mai târziu – 16,5 milioane lei în 2014; în același interval, profitul a crescut de aproape opt ori, de la peste 160.000 de euro la aproape 900.000 de euro.

La aproape patru ani distanță, Marcu povestește, pe terasa de la ultimul etaj al unui hotel din București, aventura sa de 14 ani în domeniul jocurilor.

Are un aer de vară; e îmbrăcat cu o pereche de pantaloni scurți, albaștri, la care a potrivit o cămașă albă, cu cotiere tot albastre. Are cămașa desfăcută la doi nasturi, este bronzat și are un aer atletic. Anii în care a făcut karate de performanță își spun cuvântul. Zâmbește mult și ai putea spune că plesnește de sănătate dacă nu ar avea nasul înfundat din cauza alergiilor sezoniere.

Marcu a pornit firma oficial în 2005, într-o perioadă în care în piață se aflau aproape exclusiv companii multinaționale precum Ubisoft sau Gameloft și alte câteva firme mici grupate în capitală. însă el avea ambiția de a crea un studio de jocuri video în provincie și a pornit Mobility Games în Iași. Studioul a început să producă jocuri pentru platforma de mobil Java: s-au dezvoltat jocuri sportive, simulatoare de fotbal și așa mai departe; treaba a mers o perioadă, până când ecosistemul s-a schimbat prin lansarea iPhone-ului de către Apple. ”Am ales să continuăm pe platforma Java și după lansarea iPhone, tocmai pentru că încasările noastre creșteau pe măsură ce o mare parte din companii renunțau la Java și se îndreptau spre Apple“, spune Marcu.

Totul s-a schimbat când Apple a lansat magazinul de aplicații și percepea un comision de 30% din vânzări, spre deosebire de operatorii telecom a căror marjă era de mai bine de 70%. Atunci, dezvoltatorii de jocuri și aplicații au început să migreze spre iOS. Marcu spune că au tatonat ideea de a începe să dezvolte produse pe iOS, însă cum încasările din produsele Java erau relativ bune, au ales să facă acest lucru treptat.

Trecerea definitivă către noua platformă iOS a venit în 2010, cu cărți digitale interactive pentru copii, realizate în parteneriat cu gigantul Disney. Au sesizat această oportunitate și au văzut că nu există foarte mult companii care făceau acest tip de produse, fiind o nișă care merită exploatată.

Au intrat în contact cu Disney prin mai multe cunoștințe, realizate prin participarea la diferite târguri de specialitate precum 3GSM din Barcelona; astfel, Constantin Marcu a ajuns la un producător de la Disney Publishing. La momentul respectiv, compania era interesată să migreze conținutul tipărit al Disney către digital, fiind convinși că aceasta este direcția potrivită pentru consumul de carte pentru copii. ”Am avut o relație extraordinară cu ei. Au fost foarte deschiși la a-și asuma riscuri privind forma produsului și ne-au oferit oportunitatea de a ne cultiva creativitatea prin produsele pe care le-am dezvoltat. Companiile mari sunt destul de rigide, însă ei au dat dovadă de flexibilitate și entuziasm“, povestește Marcu despre începuturile relației cu Disney.

El spune că astfel au putut vedea cum funcționează platforma iOS, cum evoluează produsele sau care sunt metodele de marketing. Așadar, micuțul studio din Iași primea de lucru de la un gigant internațional ca Disney. Au început prin adaptarea cărților clasice la produse interactive. ”Noi lucram ziua, ei ne dădeau feedback noaptea. Am avut o perioadă când dormeam doar patru ore pe noapte, dar am lucrat cu foarte mare drag“, spune antreprenorul.

Pentru a-și satisface și pasiunea pentru jocuri, antreprenorii români au ales ca în interiorul fiecărei cărți să incorporeze un joc. Lucrurile au mers bine mai mult timp, dar potrivit lui Marcu, a avut loc un fenomen neprielnic pentru dezvoltatori: în timp, calitatea produselor livrate creștea, veniturile se mențineau la un nivel similar. Asta în contextul în care titlurile dezvoltate de studioul din Iași erau în majoritatea lor pentru lansările de pelicule animate de la Hollywood, cu timpi de dezvoltare din ce în ce mai scurți. Costurile de dezvoltare erau susținute de compania românească în timp ce Disney promova produsul apoi își lua partea de încasări. ”Doar după ce demonstrezi ceea ce poți să faci și o faci foarte bine, atunci poți să și ceri mai mult. E un principiu sănătos pe care îl urmez și azi.“

Undeva în 2012, Marcu și-a folosit contactele de la Disney Publishing pentru a face cunoștință cu oamenii de la Disney Interactive, divizia de dezvoltare de jocuri video a gigantului american. Românii doreau să facă pasul la realizarea exclusivă de jocuri, care deschidea o piață semnificativ mai mare.

Cu un portofoliu subțirel din punctul de vedere al jocurilor (toate incluse în cărțile interactive dezvoltate anterior), bazându-se pe experiența de lucru cu Disney și pe produsele bine primite de până atunci, studioul din Iași a început negocierile cu Disney Interactive.

în urma acordului prealabil, Disney i-a propus lui Constantin Marcu și partenerului său de afaceri mai multe licențe de care studioul se putea folosi pentru a crea jocul. Pe lângă licențele obișnuite precum Mickey Mouse sau Donald Duck, era și ”o poveste despre o prințesă de gheață“. ”Am ales Frozen deoarece mi s-a părut interesant să lucrăm la ceva nou pentru Disney, unde cel mai probabil libertatea creativă putea fi mai mare, astfel încât ideile noastre ar putea fi acceptate și valorificate mai ușor. în același timp, consideram că un eventual insucces nu ar fi fost taxat la fel de dur pe un brand nou, iar un potențial succes ar fi mai mare tocmai datorită noutății brandului“, își aduce aminte Marcu momentul care avea să marcheze istoria companiei sale. La momentul respectiv, conceptul Frozen nici nu era definitivat și nici nu se intuia succesul de care avea să se bucure pelicula. ”M-am gândit la prințese, un joculeț pentru copii. Nici prin cap nu mi-a trecut că publicul țintă al jocului avea să fie în majoritatea sa feminin, cu media de vârstă de peste 35 ani“, spune antreprenorul.

Urma să aibă la dispoziție un an, timp până când era planificată lansarea filmului. Românii au trecut la treabă și au jonglat cu mai multe concepte de joc, până când americanii au spus că vor unul de tip match 3, precum celebrul Candy Crush. ”Lucram la primul nostru joc concret pe noua platformă și urma să fie competitor cu cel mai bun produs al momentului și pe aceeași mecanică de bază“, spune antreprenorul, care își aduce aminte că presiunea era mare pentru că Disney își dorea ca produsul nou să aibă un succes mare și în același timp românii doreau să se diferențieze de competiție cât de mult posibil. ”Am reușit să facem asta aducând îmbunătățiri mecanicii de joc: în jocul nostru se puteau mișca piese de către jucător și în timp ce alte piese se mișcau pe ecran, inclusiv la schimbarea din modul portrait în modul landscape, pentru a face jocul mai dinamic și mai plăcut. De asemenea, am introdus personaje interactive și am tematizat jocul mult mai mult decât concurența“

Filmul urma să se lanseze în noiembrie 2013, iar în august abia se definitiva conceptul. Marcu recunoaște că echipa sa a lucrat intens în acea perioadă, dar produsul a fost livrat și totul a fost bine. ”Motivația echipei și dorința de a demonstra că putem livra ne-a împins să facem un produs bun. A fost cel mai greu proiect, dar un proiect de care suntem și vom fi extrem de mândri“, spune Marcu.

între timp, antreprenorul ieșean a început o colaborare cu Genera Games ”pentru putere“, iar studioul spaniol de jocuri l-a ajutat să găsească parteneri străini, să obțină locuri la conferințe și i-a ajutat pe partea de business development. Treptat, oamenii de afaceri spanioli au ajuns la o participație de 75%  în Mobility Games, ceea ce le dădea puterea de decizie.
Spre deosebire de alte proiecte la care au lucrat, Frozen nu avea să fie doar un proiect temporar pentru Mobility Games, ci continuu, deoarece jocul a fost lansat în regim freemium. Adică jocul era gratis, însă utilizatorii trebuia să plătească pentru anumite opțiuni virtuale.

Asta s-a tradus pentru Mobility Games în actualizări ale jocului, adăugând lucruri noi din două în două săptămâni. Astfel timp de trei ani, studioul a lucrat la un singur joc, o situație nemaiîntâlnită pentru ieșeni, care erau obișnuiți ca la fiecare trei, maximum șase luni să schimbe jocul. Munca asta a dus la erodarea echipei și scăderea entuziasmului oamenilor, având în vedere că, de la înființare până la final, echipa Mobility Games a fost formată din 15-20 de oameni. ”Nu poți să ții timp de patru ani oamenii pe același proiect. Creativitatea oamenilor este menținută de provocări constante, iar în cazul de față vorbeam de o echipă de suport mai mult decât de una creativă“.

Antreprenorul povestește că a încercat să angajeze oameni, însă Iașiul nu oferea personal cu nivel de senior pe domeniul jocurilor, capabili să intre în proiect foarte repede, iar cei din București nu voiau să se relocheze în orașul moldovenesc. ”Indiferent dacă salariul era peste nivelul celui din București. Refuzul programatorilor are mai multe cauze: fie aveau o familie stabilită deja, copil mic, rate la un apartament, fie era teama că dacă colaborarea cu Mobility nu funcționa, nu exista altă alternativă în Iași“, explică Constantin Marcu.

Așadar, o altă soluție era să deschidă o filială la București și să relocheze producția jocului, însă această idee nu s-a dovedit viabilă, deoarece Disney dorea ca doar oamenii de la Iași să lucreze la proiect. Totuși, studioul Mobility Bucharest și-a deschis porțile în 2016, în ideea de a lucra la un nou proiect pentru a-și asigura un cash-flow inițial, în condițiile în care ieșenii au început mutarea dezvoltării jocului către partenerii spanioli; astfel, puteau începe un nou proiect.

După 13 ani de dezvoltare de jocuri pentru alții, Contantin Marcu a considerat că este timpul să încerce să facă produse 100% românești. A ținut un concurs de prezentare a proiectelor și din cinci – câte s-au prezentat – a ales să fie dezvoltate două imediat, iar un al treilea să fie dezvoltat ulterior. Ei și-au alocat ca timp de dezvoltare o perioadă de trei-șase luni. După aproximativ un an, niciunul dintre cele două jocuri nu era gata. ”A fost o perioadă dificilă, din care am învățat foarte multe lucruri, dar nu-mi mai permiteam încă un an în care să cheltuim un buget semnificativ și în care să menținem o colaborare bună, în contextul în care nu mai decideam singuri ce aveam de făcut“, mărturisește antreprenorul. 

La București, Marcu a angajat 6-7 persoane pentru a putea porni alte proiecte de colaborare, însă lucrurile nu au mers conform planului și firma a funcționat fără a lucra la ceva anume timp de câteva luni, ”în principal deoarece prin prisma Frozen, contractele noi care erau în discuții erau foarte complexe și așteptările foarte mari, mai greu de scalat pentru o echipă nouă“, explică Marcu. Angajații și-au pierdut răbdarea și antreprenorul a decis să închidă studioul. ”Am considerat că e mai bine să ne retragem oarecum la apogeu, să ieșim cât suntem în vârf. Lucrurile în acest domeniu pot să-ți fugă foarte repede de sub picioare, în condițiile în care bugetele de dezvoltare pentru un produs sunt de minimum câteva sute de mii de euro, iar nivelul la care ajunsesem peste noapte nu iartă niciun fel de greșeală“, spune el.

întrebat dacă ar mai face din nou la fel, Marcu spune că nu regretă nimic și că dacă ar fi să o ia de la capăt ar lua aceleași decizii. Acum este implicat în alte afaceri, iar legătura sa cu gamingul se păstrează prin faptul că finanțează GameDev Academy, școala care vrea să pregătească tinerii pentru joburile din industria de gaming.

”Avem nevoie de școală, avem nevoie ca oamenii cu experiență să împărtășească din provocările lor și din soluțiile găsite, indiferent dacă e vorba de dezvoltare sau vânzare. De asemenea, avem nevoie ca modelele din gaming să devină mai vizibile. Consider că GameDev Academy este un pas în acest sens și îmi doresc să ajutăm industria de gaming din România și pe cei care vor să intre în această industrie“, motivează antreprenorul finanțarea GameDev Academy.

Constantin Marcu spune că nu a fost niciodată vreun mare priceput la jocuri, dar i-au plăcut dintotdeauna și că a avut succes datorită pasiunii și echipei pe care a construit-o; nu exclude nici ca în viitor să mizeze iar pe ”new game“.