De ce a fost condamnată Lora Constantinescu. Motivarea instanței

În decizia de condamnare, Curtea a ținut cont și de atitudinea procesuală a Lorei Constantinescu – “nesinceră și îngreunând cercetările”. Judecătorii arată că magistratul ar fi putut refuza să dea declarații, în schimb a făcut afirmații nesincere, în scopul îngreunării actului de justiție.

“Este adevărat că în cauză luate în mod singular elementele care caracterizează persoana inculpatei i-ar putea fi favorabile, în condițiile în care s-ar reține că este o persoana titrată, fără antecedente penale, cu o carieră împlinită. Însă toate aceste elemente nu pot avea un rol covârșitor în raport cu gradul mare de pericol social al faptelor cu privire la care există probe că le-a săvârșit și cu necesitatea prezervării încrederii în autoritatea care trebuie să sancționeze ea însăși încălcări ale legii, nu să permită și chiar să fie autorul unor astfel de «derapaje» de la legalitate, deziderat care justifică măsuri de exemplaritate care în speță se vor concretiza într-o pedeapsă privativă de libertate în regim de detenție”, potrivit motivării instanței bucureștene.

Fostul prim-procuror adjunct al Parchetului Judecătoriei Buftea a fost găsită vinovată de trafic de influență și condamnată, în 4 iulie, de Curtea de Apel București, la patru ani de închisoare cu executare. Instanța a mai dispus în cazul Lorei Constantinescu interzicerea unor drepturi, pe o perioadă de cinci ani.

Decizia nu este definitivă și poate fi contestată de Lora Constantinescu și de Direcția Națională Anticorupție (DNA), la instanța supremă.

Aurelia Lora Constantinescu, prim-procuror adjunct al Parchetului Judecătoriei Buftea, suspendată din funcție, a fost trimisă în judecată, în iunie 2013, de Direcția Națională Anticorupție, în stare de libertate, pentru două infracțiuni de trafic de influență.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanței, că în perioada februarie -17 mai, procurorul Lora Constantinescu a pretins de la o persoană, denunțătoare în cauză, printr-un intermediar, mai multe sume de bani și a primit în total 5.129 de lei și bunuri, spunând că ar putea interveni la procurori de la Parchetul Tribunalului Ilfov și la polițiști, astfel încât “să fie ameliorată situația juridică a soțului denunțătoarei”.

Bărbatul pentru care ar fi trebuit să intervină Lora Constantinescu este cercetat de polițiști în trei dosare penale, pentru furtul unor autovehicule. Totodată, acesta a fost cercetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov pentru dare de mită, fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv, potrivit DNA.

În 15 mai 2013, Lora Constantinescu i-ar fi cerut denunțătoarei, prin intermediar, între 2.000 și 3.000 de lei, precum și două cartușe de țigări, pentru a interveni în favoarea soțului acesteia, au arătat procurorii în rechizitoriu.

Lora Constantinescu a fost prinsă în flagrant la 17 mai 2013, după ce a primit de la denunțătoare 3.000 lei și două cartușe de țigări.

Curtea de Apel București a dispus, în 18 mai 2013, la cererea procurorilor, arestarea preventivă a procurorului Aurelia Lora Constantinescu, decizie confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție la 24 mai, prin respingerea recursului acesteia.

Ulterior, în 7 iunie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, în recurs, cerea Lorei Constantinescu de liberare provizorie sub control judiciar, dispunând punerea în libertate a acesteia.