Datoria publică crește galopant, iar corecția ar putea fi grea. În iunie 2020 a ajuns la 431 mld. lei

Fostul ministrul al finanțelor Varujan Vosganian susține că este obligatoriu ca Ministerul de Finanțe și BNR să prezinte un raport detaliat asupra datoriei publice, a destinației împrumuturilor noi, a costului îndatorării și a perspectivelor. Chiar dacă cineva ar putea susține că Vosganian este un om politic ce speculează electoral o situație complicată, un lucru nu poate fi ocolit în observațiile lui: datoria publică crește într-un ritm amețitor.

Poate fi ocolită o corecție bru­tală a deficitelor, prin­tr-o temperare a cheltu­ielilor? „Guvernul Orban va înda­to­ra România, nu­mai într-un an, cu incredibila sumă de 140 mld. lei, ducând datoria publică to­tală la 500 mld. lei“, spune Varujan Vos­ga­nian. O esti­ma­re ceva mai mare decât cea „ofi­cială“, deocamdată, de 120 mld. lei.

Vosganian a fost ministrul al finan­țelor în vremea guvernului Tăriceanu.

Acum grupul său parlamentar (ALDE) provenit printr-o fractură în interiorul falangei liberale este afiliat PSD, dar acesta este un detaliu de context.

În ultimul an al guvernării lui Tăriceanu (2008), la o creștere economică record, de 9,3%, deficitul fiscal a fost de 5,4% din PIB. De ce? Datoria publică a crescut, prin urmare, dar acest lucru nu înseamnă că fostul ministru de finanțe nu este îndreptățit să întrebe: ce faceți azi cu datoria publică?

„Am lăsat, la încheierea guvernării, în decembrie 2008, o datorie publică de numai 13,6% din PIB, echivalentul a 69 mld lei, cea mai mică datorie publică de când România a intrat pe piețe internaționale. În luna iunie 2020, datoria publică ajunsese la 430 mld. lei (40,2 % din PIB) și, potrivit previziunilor Consiliului Fiscal, va ajunge până la sfârșitul anului la incredibila sumă de aproape 500 mld. lei (46% din PIB)“.

Vosganian spune că Ministerul de Finanțe și BNR trebuie să vină și să explice câteva lucruri: care este situația de față a datoriei publice (dincolo de rapoartele publicate pe site-ul Finanțelor), care este perspectiva până la finele anului, ce bani merg spre acoperirea deficitului fiscal, ce bani merg spre rostogolirea datoriei, ce sumă întregește bufferul (acea rezervă secretă a Finanțelor). Și, nu în ultimul rând, trebuie estimat care este costul îndatorării și care sunt așteptările pe piețele financiare.

Finanțelor poți să le ceri rapoarte detaliate și ministrul de resort este obligat să dea răspunsuri Parla­mentului, dar ce treabă are BNR cu povestea datoriei publice?

„Regimul valutar este gestionat de BNR. Politica valutară influențează, firește, cursul de schimb.“

Or, cum datoria este și în lei și în valută, politica și analiza Băncii Naționale fac parte din acest angrenaj al deciziilor, de ceea ar fi util un raport detaliat al Ministerului de Finanțe și al BNR, în privința datoriei publice, spune fostul ministru de finanțe.

Fiecare criză a adus o puternică îndatorare a finanțelor publice și a țării. Vosganian spune că a lăsat țara cu o datorie de sub 14% din PIB, la plecarea sa de la Finanțe, la finele lui 2008.

Însă criza ce a venit a crescut datoria publică de la 12,3% din PIB (date Eurostat), în 2008, la 22%, un an mai târziu. Pentru că deficitele au fost uriașe și în 2008 (peste 5% din PIB) și în 2009 (9% din PIB). Acum, deficitul va sări, probabil, de 9% din PIB, peste nivelul atins în criza anterioară. Și va duce, automat, datoria publică spre un nivel la care administrația ar trebuie să se îngrijoreze – spre 45% din PIB, în acest an. În plus, anii viitori nu vin cu vești bune.

Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal, „baza“ deficitului fiscal va pleca, în 2021, de la 7,5% din PIB.

Deficitele mari antrenează majorarea datoriei și va deveni limpede, cât de curând, că va urma o corecție macroeconomică de care nimeni nu vorbește însă astăzi.

„Chiar dacă măsurile de tip one-off (plăți unice, de tipul acoperirii de către stat a șomajului tehnic – n. red.) implementate de România pentru susținerea economiei (în cuantum de cca. 1,5-2% din PIB, posibil mai înalte) vor fi expirat și nu vor mai afecta execuția bugetară, nivelul înalt al deficitului structural și măsurile deja adoptate (cu alte cuvinte, majorarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii în cuantumul decis recent) fac ca punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul următor să fie de cel puțin 7,5% din PIB, chiar admițând revenirea economiei previzionată de CNSP (Comisia de Prognoză) -creștere economică de 4,9% pentru anul 2021“, arată analiza Consiliului Fiscal.