Datoria publică a ajuns la 556,4 mld. lei, adică 48,% din PIB-ul din ultimele patru trimestre

Datele sunt aferente lunii septembrie 2021 și au fost publicate abia în decembrie de către Ministerul de Finanțe. Unde s-a dus datoria acumulată?

„Din păcate, bugetele din ultimii ani s-au construit pe deficit. Dacă aceste deficite s-ar fi dus în infrastructură, în zona de învățământ sau sănătate ar fi fost bine, dar observăm că cea mai mare parte a deficitului este dată de susținerea cheltuielilor curente, salarii, pensii, ceea ce face ca acest deficit să se adâncească în viitor”, spune Adrian Bența, analist financiar.

Finanțele au publicat marți seară și un comunicat prin care anunță că România are al nouălea cel mai mic grad de îndatorare din Uniunea Europeană, dar și că, în lumina noilor date de la INS despre evoluția PIB, datoria publică este de 48,5% din PIB, ca urmare a creșterii PIB.

„Conform informațiilor comunicate de Institutul Național de Statistica (INS) în 7 decembrie 2021 privind valoarea estimată a PIB aferent trimestrului III 2021, la sfârșitul lunii septembrie 2021, indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht”, anunță reprezentanții Finanțelor.

Este adevărat, 60% este plafonul maxim admis pentru datoria publică ca pondere în PIB, însă economiștii consideră că un nivel de îndatorare între 45 și 50% din PIB este deja o linie roșie pentru o economie a României și datoria publică devine o frână a creșterii economice. Datoria a ajuns de la 35% din PIB în 2019 la, probabil, peste 50% din PIB până la finalul lui 2021.

„Dacă ne raportăm la alte state, vedem că încă stăm bine la capitolul datorie publică ca pondere în PIB. Crescând datoria, vom cheltui mai mulți bani cu dobânzile, care puteau merge în investiții”, a mai spus Adrian Bența, care a adăugat că în infrastructura de transport însă lucrurile pare că au început să se miște în 2021 din punctul de vedere al investițiilor: „Deplasându-mă destul de mult prin țară am văzut că sunt șantiere și merg proiectele în infrastructura rutieră.”

Investițiile de la bugetul de stat (cheltuielile de capital), cele care creează deficit bugetar și datorie publică, au fost în septembrie de 17 mld. de lei de la începutul anului, în vreme ce plusul la datoria publică a fost de 57 de mld. de lei. Mai mult sau mai puțin pentru investiții, cert este că datoria crește puternic și nu sunt momentan premise să înce­tinească această creștere, iar gradul de îndatorare a României merge spre linii roșii de 50-55% din PIB.

Chiar și cu raportarea la un PIB mai mare, care reduce automat datoria ca pondere în PIB, misiunea de a ține datoria publică la sub jumătate din PIB, care este un nivel de avertizare, este foarte grea pentru Finanțe. La nivelul lunii septembrie 2021, când datoria era de 556,4 mld. lei, deficitul bugetar era de 44,3 mld. lei. Cu un deficit programat de 83,3 mld. lei, înseamnă că Finanțele trebuie se împrumute cu încă 39 de mld. de lei până la finalul anului, adică încă circa 3,2 puncte procentuale din PIB. În consecință, chiar și cu o datorie de 48,5% din PIB în septembrie, doar din deficitul bugetar, fără a se mai adăuga și costul rostogolirii datoriei vechi, se mai adaugă cel puțin 3 puncte procentuale din PIB datorie până la final de an, ceea ce înseamnă că datoria publică trece de 50% din PIB.