Datoria externă a României a urca în iunie 2024 la 176 mld. euro: statul a ajuns să dețină 48% din datoria externă totală, față de sub 33% acum zece ani
Datoria externă totală a României (publică și privată) a crescut în primele șase luni din an cu 6,8 mld. euro, până la 176,8 mld. euro. În aceeași perioadă și în același context, datoria publică externă a crescut cu 8,3 mld. euro pentru că, în vreme companiile private și-au mai achitat din datorii, statul a continuat să se împrumute solid de pe piețele externe.
♦ În vreme ce companiile private își mai reduc din datoria externă, statul și-o crește pe a sa.
Datoria externă totală a României (publică și privată) a crescut în primele șase luni din an cu 6,8 mld. euro, până la 176,8 mld. euro. În aceeași perioadă și în același context, datoria publică externă a crescut cu 8,3 mld. euro pentru că, în vreme companiile private și-au mai achitat din datorii, statul a continuat să se împrumute solid de pe piețele externe.
Datele publicate ieri de BNR arată că, din datoria externă totală de 176,8 mld. euro statul are felia cea mai mare, 85,2 mld. euro, adică 48% din total. Este una din cele mai mari datorii externe (dacă nu cea mai mare), ca pondere în total datorie externă, pe care statul a contractat-o. De pildă, în urmă cu zece ani (iunie 2015), din totalul datoriei externe publice și private, de 90,8 mld. euro, statul deținea 29,6 mld. euro adică doar 32% din total.
Potrivit Finanțelor, în total, de pe piețele externe și interne statul a contractat până în aprilie (ultimele date) o datorie echivalent a 52% din PIB (48,8% din PIB la finalul lui 2023) adică 852,8 mld. lei (doar în primele patru luni din an împrumuturile au crescut cu 69,3 mld. lei și echivalent).
Cu un deficit bugetar ce este evaluat de economiști la 6-7% din PIB în acest an, statul nu mai are nicio forță de reacție pentru că nu are niciun levier cu care să-și miște economia hodorogită. Nu are forța să refuze nimic, se împrumută la dobânzile cerute de piață, iar datoria totală i-a ajuns, la doar patru luni din an, la 52% din PIB.
Și, totuși, nici o frunză nu mișcă. Pentru că, în momentul în care datoria a sărit de 50% din PIB atunci ar fi trebui, legal, întrunite niște comitete/comisii ca să examineze situația și să decidă ce măsuri sunt luate pentru stoparea derapajului bugetar. Dar măsurile de reducere a defictului bugetar au fost amânate sine die pentru că este campanie electorală. Dacă izbucnește acum o criză pe piețele externe, România este perfect descoperită. Nu are nicio rezervă în visterie și nici prieteni care să o ajute să treacă hopul.