Datele noastre sunt deja acolo

Într-un articol scris în urmă cu câteva săptămâni, intitulat “Viitorul după Gartner”, făceam un rezumat al tendințelor tehnologice ce sunt, în opinia companiei de consultanță și cercetare de piață, esențiale pentru înțelegerea anilor ce ne așteaptă. Pe scurt: Gartner crede că dispozitivele mobile vor prolifera (alături de software-ul aferent) și vor deveni sursa unor cantități masive de date, cu potențial de folosire analitică. Obiectivul analizării acestor date poate fi, spre exemplu, construirea unei experințe utilizator contextuale, personalizate, sau construirea acelui “Internet al lucrurilor” în care cuptorul conectat la internet va încălzi mâncarea favorită în timp ce plecăm de la serviciu, declanșatorul fiind informația de localizare transmisă de telefonul mobil. Ca și consecință, Gartner prevede ascensiunea produselor de data intelligence, sprijinite de tehnologii noi de stocare și interogare a datelor In-Memory.

Pentru Gartner întrebarea nu pare să fie dacă aceste depozite masive de date – ajutate, contextual, de prezența dispozitivelor mobile – vor apărea. Previziunile companiei de analiză gravitează de mai mulți ani în jurul acestui subiect, sub diverse forme: software social, analizele sociale, rețele sociale, business intelligence, Big Data, “Internetul lucrurilor”, “Real World Web”. Întrebarea pe care Gartner pare să și-o pună mai degrabă este: când anume se va întâmpla? Pariul meu este că acest proces masiv de colectare de date a început deja, demult. Și nu numai că a început deja, dar este și un obiectiv extrem de atrăgător pentru mai mulți furnizori de tehnologie. Voi discuta trei exemple: Amazon Silk, Carrier IQ, Apple Siri, ce sunt toate trei, în opinia mea, simptome ale aceleiași tendințe.

Amazon Silk este un tip nou de browser creat de cei de la Amazon pentru tableta Kindle Fire, lansată în septembrie 2011. Diferența dintre Silk și alte browsere existente pe platforma Android, pe care e bazat și Kindle Fire, este că Silk poate decide în mod dinamic care anume componente ale navigării pe internet să fie executate local, pe dispozitivul utilizatorului, și care părți să fie executate pe serverele Amazon. Este o navigare hibridă în care o parte din informațiile traficate (potențial private) trec prin serverele Amazon.

Motivația folosită de Amazon este aceea a performanței: pentru a executa operațiuni costisitoare nu pe resursele dispozitivului mobil, ci pe puternicele servere din Cloud-ul Amazon, oferind astfel utilizatorului o experiență de utilizare fluidă și o durată de viață sporită a bateriei tabletei.

Apoi avem scandalul izbucnit la sfârșitul lunii noiembrie 2011, cu privire la Carrier IQ. Carrier IQ este un start-up din Silicon Valley specializat pe oferirea de servicii analitice mobile companiilor de servicii mobile. Ce înseamnă asta, concret? Înseamnă că această companie produce un software despre care spune că este instalat azi pe 150 de milioane de dispozitive mobile din întreaga lume. Platformele cele mai populare sunt, bineînțeles, Android si iOS, softul există însă și pe alte platforme, cum ar fi BlackBerry. Scopul softului Carrier IQ este acela de a colecta date tehnice de funcționare a dispozitivului mobil: de pildă cauza pierderilor neașteptate de semnal, eșecul livrării unui SMS ori parametrii conexiunii celulare, și de a le transmite operatorului mobil spre analiză – tot Carrier IQ produce și softul de analiză a datelor receptate. Ca și în cazul Amazon Cloud, același discurs al grijii pentru client este folosit și aici, de data aceasta de către operatorii mobili, pentru a instala softul Carrier IQ pe dispozitivele abonaților lor. Operatorii mobili folosesc aceste date, după cum o declară, pentru eliminarea problemelor de recepție și îmbunătățirea calității serviciului oferit clienților lor.