Daniel Dăianu, președinte Consiliul Fiscal: Criza politică putea fi evitată dacă ar fi existat înțelepciune, care să pună pe prim-plan situația macroeconomică foarte gravă. Este necesar ca noul guvern să continue procesul de corecție

Criza politică putea fi evitată dacă ar fi existat înțelepciune, care să pună pe prim-plan situația macroeconomică foarte gravă, iar unii vorbesc deja de alegerile din 2028, când acum esențial este să ne ocupăm de starea finanțelor publice, de PNRR, de reforme, spune Daniel Dăianu,  președintele Consiliului Fiscal

Nu trebuie întârziat cu formarea noului guvern, care să continue consolidarea fiscal-bugetară, a adăugat el.

” Inflația mult crescută și încetinirea economică, către recesiune, reprezintă prețul pe care România îl plătește pentru imprudențe/erori în politicile fiscal-bugetare. Aici se vede un cost al dominanței fiscale asupra economiei”.

La finele deceniului trecut, România era singurul stat din UE în procedura de deficit excesiv, în condițiile în care ani în șir fuseseră practicate politici bugetare imprudente. Totodată, guvernele au ignorat că țara are venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase – 27-28% din PIB, față de media de 40% din PIB în UE, față de media de 34-35% din PIB în regiune. Și nu a existat preocupare serioasă de creștere a acestor venituri, subliniază Daniel Dăianu.

În acest deceniu, deficitele au crescut mult, dar nu numai din cauza succesiunii de șocuri (pandemie, criza energetică augmentată de invadarea Ucrainei, conflicte militare, schimbări de climă, război comercial și dezordine în relațiile internaționale). În 2023 și anul următor, au fost adoptate măsuri care au condus la un deficit bugetar ESA de peste 9% din PIB în 2024, nivel înregistrat numai în anul pandemiei; a fost cel mai înalt deficit din UE.

Deficitul a crescut în 2024 în largă măsură prin noi cheltuieli permanente, cu salarii și pensii.

”Cu atât mai mult se vede cât de păguboasă este neglijarea necesității de a crește veniturile fiscale, venituri proprii ale bugetului. Corecția bugetară a început prin înghețare de salarii și pensii, creșteri de taxe și impozite, dar deficitul ESA de 7,8% din PIB în 2025 a rămas cel mai înalt din UE (deficitul cash a fost de 7,65% din PIB)”.

 În 2026, deficitul ar trebui să se îndrepte către 6,2% din PIB, potrivit proiectului de budget, ceea ce ar fi o ajustare remarcabilă.

”Dar mai este cale lungă până la realizarea de surplusuri primare (adică deficit înainte de serviciul datoriei publice) care să faciliteze stabilizarea datoriei publice. O corecție fiscal-bugetară de amploare, cum este cazul României, nu se poate realiza fără ca societatea să sufere efectele; cineva trebuie să plătească, chiar dacă povara ajustării, din nefericire, nu este distribuită în mod echitabil. Această corecție se face în mod gradual, dar este oricum cu dureri.”.

Daniel Dăianu explică că deficitele bugetare mari, politicile fiscale expansioniste pot stimula creșterea economică, dar nu pe baze sustenabile; ele pot alimenta inflația și adâncesc deficite externe.

”Când deficitele nu mai sunt tolerate de piețe, intervine o corecție, ce poate fi foarte dureroasă. Este ceea ce se întâmplă din 2025 în România”.

Revenind la situația prezentă, el atrage atenția că este esențial să nu existe o deviere semnificativă în 2026 de la traiectoria consolidarii fiscal-bugetare. ”Este necesar ca noul guvern să continue procesul de corecție. Agențiile de rating, piețele externe în general, așteaptă instalarea noului guvern și, mai ales, semnalele pe care le va transmite, acțiunile întreprinse”.

În aceste condiții, este mai mult decât oportun ca în acest an sa nu se intarzie cu proiectul de budget pentru 2027.

Deficite bugetare mari întrețin rate de dobândă ridicate pe piața internă, care ilustrează un efect de evicțiune (crowding out). ”Poate suna paradoxal această afirmație, dacă avem în vedere că depozitele din bănci sunt considerabil mai mari decât volumul de credite ale băncilor comerciale. Dar efectul de evicțiune se vede prin nivelul ridicat al ratelor de dobândă. Sunt voci care vorbesc despre reducere de taxe. Dacă noul guvern ar opera o asemenea măsura, ar trebuie să reducă concomitent cheltuieli publice pentru a nu periclita consolidarea fiscal-bugetară. Oricum, ar fi o operațiune puțin spus riscantă”.

Daniel Dăianu subliniază că România trebuie să continue consolidarea fiscală și dincolo de 2026, pentru a ajunge la deficit de 3% din PIB în câțiva ani, chiar sub acest nivel pentru a avea spațiu fiscal. În plus, este vital să existe o colectare mult mai bună de venituri fiscale care să ajute consolidarea fiscal-bugetară, acoperirea creșterii cheltuielior de apărare și pentru a atenua subfinanțarea unor domenii de bază din sectorul public (educație și sănătate).

”Evaziunea fiscală și optimizările fiscale sunt o problemă de siguranță națională și trebuie să fie combătute prin reforma ANAF și schimbări legislative, printr-o schimbare de mentalitate, prin eliminarea sentimentului de impunitate in societate. Reforma salarizării trebuie să fie aplicată fără a avea impact negativ asupra corecției deficitului bugetar.”.

Vedeti aici intreaga opinie scrisă de Daniel Dăianu