Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război. Ce arme are România și ce mai produce țara noastră în domeniu

Industria de apărare din România se împarte în două lumi, care, câteodată, dau mâna. Pe de-o parte, este industria privată de apărare, deținută în cea mai mare parte de companii private din afara României, dar și, ici-colo, de antreprenori români. De cealaltă parte se află industria publică de apărare, care, de fapt, nu prea mai produce nimic în afară de muniție. În vremuri în care lumea fierbe și nu se știe dacă sau când va da în clocot, ce arme produce România?

„Si vis pacem, para bellum”, spune o vorbă latină atribuită generalului roman Vegetius, care a trăit undeva la finalul secolului al patrulea, la începuturile Imperiului Roman de Răsărit.  Se traduce prin „Dacă vrei pace, pregătește-te de război”, iar afirmația a fost interpretată ca „Înarmează-te până în dinți, ca să-ți descurajezi inamicii să te atace”. Evoluția omului, din punctul de vedere al științei, merge înapoi circa 3,5 milioane de ani, de când Australopithecus Afarensis a fost identificat ca prima verigă care a făcut trecerea de la primate la hominizi și, mai apoi, la omul modern. Încă din paleolitic sau mezolitic, adică acum 12.000-15.000 de ani, arheologii au descoperit obiecte care au ajutat Homo sapiens sapiens, omul de astăzi, cu arme și unelte, la vânătoarea animalelor, pentru hrană.

A fost nevoie să treacă cel puțin 3 milioane de ani pentru ca omul, undeva în Epoca Bronzului  (aproximativ 5.500 de ani în urmă), să creeze prima armă destinată exclusiv uciderii unui alt om – sabia sau spada – așa cum remarcă Muzeul de Istorie Naturală din Viena, Austria, unul dintre cele mai impresionante muzee de acest gen din Europa. Datorită intelectului său, omul se afla la finalul ultimei ere glaciare (cca 12.000 înainte de Hristos) în vârful lanțului trofic. Deja folosea arcul cu săgeți, sulița, mici ambarcațiuni rudimentare, iar toate aceste atuuri folosite într-un grup organizat deja îl creditau cu prima șansă de a nu fi mâncat de altă specie, adică să se afle în vârful lanțului trofic.

Nu este clar pentru arheologi ce a făcut ca omul să treacă de la vânătoarea animalelor la vânătoarea oamenilor. Cert este că undeva în Epoca Bronzului, când omul deja stăpânea metalurgia primitivă, a început să construiască arme de luptă și, mai ales, așezări fortificate împotriva invadatorilor, semn că lupta dintre oameni nu doar că începuse, ci oamenii se pregăteau activ pentru ea. Istoria războaielor omenirii, sau chiar a românilor, este imensă și nu poate fi cuprinsă într-un articol de revistă. Armele s-au schimbat de la săbii și scuturi la avioane multirol, sisteme de rachete, drone, sateliți. La mijlocul anului 2023, astăzi, România se află în cea mai puternică alianță militară care a fost vreodată – NATO – și în același timp la granița unui război sângeros pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei. Ca mai tot timpul în istoria sa, de când Imperiul Otoman și-a așezat granițele pe linia Dunării la finalul secolului al XIV-lea, România este în mijlocul luptelor dintre marile puteri regionale sau ale lumii. Dacă altădată s-ar fi înarmat să lupte, azi România, așa cum spune și generalul roman Vegetius, se înarmează pentru a descuraja potențiali atacatori. Ce produce industria românească de apărare astăzi?

Prima linie este formată din industria privată de apărare. Chiar dacă aceasta este dominată de companii internaționale, există însă și companii antreprenoriale românești care au inovat și spun că sunt gata să producă tehnică militară autohtonă. Un prim exemplu este compania BlueSpace Technology din Bragadiru, județul Ilfov. Recent, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a aprobat primul sistem românesc de bruiaj pentru drone, dezvoltat de compania amintită. „Anunțăm cu mare entuziasm lansarea primului sistem anti-dronă realizat în România cu resurse locale. Produsul are o raza de acțiune de 2 kilometri și a fost testat și evaluat pozitiv de către Ministerul Apărării Naționale. Un atribut important este acela că nu provoacă interferențe asupra rețelelor de comunicații existente în afara gamelor de operare”, a declarat Constantin Pintilie, fondatorul BlueSpace Technology, care a vorbit despre acest sistem inițial la ZF Live. De asemenea, antreprenorii români de la Uzinsider, unul dintre cei mai vechi jucători din industria grea românească, spun că sunt gata să livreze transportoare blindate amfibii către Armata României. „Grupul Uzinsider a semnat deja cu Romarm, respectiv cu Uzina Automecanică Moreni, o înțelegere astfel încât împreună să putem realiza transportoare blindate. Diferența dintre un excavator și un transportor blindat nu este foarte mare, sunt produse similare. Ca atare, noi deținând know-how, tehnologie, forța de muncă și echipamentele necesare, împreună cu cei care dețin proprietatea intelectuală a acestor echipamente putem realiza în țară acest produs. Noi putem produce transportoare amfibii“, a spus Costică Mustață, managing director al grupului Uzinsider, la ZF Live. Grupul are în acest moment 1.200 de angajați și afaceri anuale de peste 70 mil. euro. Costică Mustață a mai spus că, din momentul în care s-ar semna contractul, ar putea livra primul transportor blindat produs la Brăila în 7-8 luni. Mai departe de antreprenorii autohtoni, România are o industrie privată de apărare întreținută și de companii internaționale. Spre exemplu, israelienii de la Elbit Systems operează în România prin patru fabrici și trei firme: Simultec din Măgurele, A/E Electronics Bacău și Elmet, tot în Bacău. Recent, MApN a anunțat că va cumpăra cel mult șapte sisteme UAS (Unmanned Aircraft Systems), adică drone, de la compania Elbit Systems. Dronele vor fi produse în România, au anunțat atât reprezentanții Elbit, cât și MApN, începând cu al treilea sistem. În aceeași vreme, americanii de la Lockheed Martin, cel mai mare producător de tehnică militară la nivel mondial, au anunțat că plănuiesc să pună bazele unui centru de modernizare și mentenanță în România pentru sistemul de rachete HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), care deja a făcut prăpăd în rândurile armatei ruse, de când ucrainenii au fost dotați cu aceste echipamente. Afirmațiile lui Ray Piselli, vicepreședinte pentru afaceri internaționale la Lockheed Martin, au fost făcute în exclusivitate în cadrul unui interviu acordat ZF. „Suntem mândri de faptul că în România continuăm să construim și să creștem. Pe măsură ce ne dezvoltăm în România, creștem și economia și capacitățile țării. Sperăm să înființăm și o facilitate de mentenanță, reparații și modernizare pentru HIMARS ca parte a celorlalte lucrări pe care le desfășurăm împreună cu Aerostar“, a spus Ray Piselli. România urmează să achiziționeze 32 de avioane F-16 de la norvegieni, dar de a căror mentenanță și reparații se ocupă Lockheed Martin, împreună cu Aerostar, la Bacău.

„Avem deja o relație cu Aerostar pentru F-16, unde îi oferim suport în acest sens. Ceea ce anunțăm acum este relația pe care o vom dezvolta cu ei pentru mentenanța, reparația și modernizarea elicopterelor Black Hawk. Astfel, continuăm să extindem relațiile și capacitățile în țară pentru a crea conținut suveran care va consolida apărarea României. Suntem foarte mândri de această relație“, a mai spus Ray Piselli, la începutul lunii iunie, despre cele 12 elicoptere Black Hawk. De asemenea, planurile guvernului sunt să achiziționeze de la americani și aparate F-35, cel mai modern avion de luptă din lume. „Am văzut semne bune din partea guvernului român. Am avut întâlniri astăzi cu prim-ministrul și ministrul apărării. Ne așteptăm să avansăm în această direcție. Ceea ce pot spune este că sperăm să obținem o scrisoare de solicitare a prețului și disponibilității către guvernul american în cursul acestui an.“ Un F-35A, cea mai ieftină variantă, costă aproximativ 80 de milioane de dolari, iar variantele F-35C și B sunt mai scumpe. Cel mai scump aparat F-35 este cel cu decolare verticală. România a alocat, în ultimii cinci ani, 2% din PIB pentru apărare. Din 2023, alocă 2,5% din PIB, pe fondul situației din Ucraina. O întrebare care a rămas însă fără un răspuns concret este cât din acești bani, adică aproape 40 mld. lei în 2023, se văd în industria locală de apărare, indiferent că este vorba de companii cu acționariat românesc sau străin.   

„Suntem mândri de faptul că în România continuăm să construim și să creștem. Pe măsură ce ne dezvoltăm în România, creștem și economia și capacitățile țării. Sperăm să înființăm și o facilitate de mentenanță, reparații și modernizare pentru HIMARS ca parte a celorlalte lucrări pe care le desfășurăm împreună cu Aerostar.”

Ray Piselli, vicepreședinte pentru afaceri internaționale la Lock­heed Martin, producătorul rachetelor HIMARS și al avioanelor F-16

„Grupul Uzinsider a semnat deja cu Romarm, respectiv cu Uzina Automecanică Moreni, o înțelegere astfel încât împreună să putem realiza transportoare blindate. Diferența dintre un excavator și un transportor blindat nu este foarte mare, sunt produse similare. Ca atare, noi deținând know-how, tehnologie, forța de muncă și echipamentele necesare, împreună cu cei care dețin proprietatea intelectuală a acestor echipamente, putem realiza în țară acest produs. Noi putem produce transportoare amfibii.”

Costică Mustață, managing director al grupului Uzinsider