Dacă vrei pace, pregătește-te de război: România va cheltui 2,5% din PIB pentru armată. La fel și Germania. Războiul din Ucraina a schimbat toată arhitectura securității în Europa

România va cheltui 2,5% din PIB, în 2023, pentru Armată, scrie pre­ședintele Ro­mâ­niei, Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis luni cu prilejul Zilei Forțelor Terestre. Ar fi vorba de 28,5 mld. lei (5,7 mld. euro), la PIB-ul estimat de Comisia Națională de Prognoză pentru 2023. Nu este neapărat o noutate, președintele a mai spus asta, dar pare un angajament, de această dată serios, având în vedere ceea ce se întâmplă lângă noi.

„Ne aflăm într-un context de securitate complicat, rezultat al agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei, și se impun, așadar, măsuri speciale suplimentare, cu caracter strict defensiv“, susține președintele Iohannis.

Ceea ce părea de neconceput în urmă cu un an s-a produs. Dictonul latin „Si vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace pregătește-te de război) este mai actual decât oricând.

„La summitul extraordinar al NATO din 24 martie, prin implicarea activă și susținerea țării noastre, s-au luat decizii ferme pentru consolidarea pe termen lung a posturii de descurajare și apărare pe flancul estic al NATO”, spune președintele României în mesajul citat – un limbaj de lemn, plin de superlative, dar care trebuie luat în seamă.

„Consolidarea capacității de apărare reprezintă o prioritate strategică pentru țara noastră, așa cum rezultă și din decizia de a crește cheltuielile pentru Apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând de anul viitor”, scrie președintele.

Povestea acestui 2% din PIB alocat Apărării a fost mărul discordiei între administrația americană a lui Donald Trump și guvernul german condus de Angela Merkel. Atât cât a fost pace.

Poate are America un PIB de 20.000 de miliarde de dolari, dar nici PIB-ul Germaniei, de 4.000 de miliarde de dolari – de trei ori mai mare ca al Rusiei –  nu este de lepădat. Americanii spun așa: noi cheltuim 4-5% din PIB pentru apărare. Voi, europenii, doar undeva la 1-1,5% din PIB, de căciulă. Păi nu avem o apărare comună? De ce să plătim noi pentru voi? Europenii susțineau că armata americană este mai aproape de Asia, de frontierele Chinei – acolo ar fi fost pericolul, în vreme ce noi suntem bine – pace de 70 de ani, bunăstare pentru toată lumea. Iată că istoria este ciudată, iar războiul a ajuns la granițele UE și ale României. Declarațiile publice ale unui general rus sunt relevante: Rusia vrea întreg litoralul Ucrainei ca să facă o joncțiune cu Transnistria, provincie a Republicii Moldova. Dacă Rusia reușește asta, Republica Moldova nu ar mai exista – pentru că nu are armată sau are una pe care un singur batalion rus ar face-o praf.

După ce a susținut conducta și a finanțat (nu din buget, dar va trebui să plătească compensații, pentru că a garantat investiția de 10 miliarde de euro) Nord Stream 2, noul guvern al Germaniei are probleme. Cândva idolul Germaniei și al întregii Europe, Angela Merkel este pusă la zid pentru rolul ei în ascensiunea Rusiei. Angela Merkel nu a vrut să crească cheltuielile de apărare pentru că se înțelegea bine cu Vladimir Putin, dar a crescut dependența țării de gazul Federației Ruse – gaz ieftin, bun, aproape. Economia țării a profitat, dar strategii germani nu au anticipat și nota de plată ascunsă.

Istoria este altminteri de cum cred și cei mai străluciți strategi. Germania nu voia să-și crească cheltuielile de apărare pentru că judeca așa: la un PIB de 4.000 de miliarde de dolari (3.700 mld. euro), chiar și 1,5% din PIB alocat apărării este peste tot ce alocă Rusia apărării.

Noul guvern german va duce cheltuielile de apărare anuale la peste la 2% din PIB (în jur de 100 de miliarde de dolari (92 mld. euro) – cu cel puțin o treime peste bugetul de apărare al Rusiei, ceea ce lui Donald Trump nici nu i-ar fi trecut prin minte să ceară, în urmă cu 3-4 ani. În plus, armata germană va primi fonduri de 100 de miliarde de euro (109 mld. dolari) pentru înzestrare, după cum a anunțat cancelarul  Olaf Scholz.