Dacă România va intra sau nu în recesiune, în 2025, depinde de nivelul cu care va crește taxarea

♦ Anul 2024 este unul de la care se aștepta relansarea. Dar relansarea nu a ținut seamă de lacrimile și rugăciunile politicienilor, pentru că economia nu se umflă cu rugăciuni, așa cum porumbul nu crește cu aghiazma din busuiocul preoților. Economia în 2025 va depinde, în esență, de două aspecte fundamentale: unul ține de felul în care se va face ajustarea fiscală (care nu mai poate fi amânată) și cel de-al doilea de felul în care vor funcționa piețele de export ale României.

Adrian Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) are câteva momente de ezitare: „Nici nu știi de ce să-ți fie frică mai întâi: de reacția  piețelor de capital în fața deficitelor mari sau de situația jalnică a piețelor pe care ne vindem produsele?“

Datele de săptămâna trecută ale Institutului Național de Statistică (INS) au arătat o creștere economică de doar 0,8% în T2/2024 și de 0,7% în semestrul întâi, an/an. Realitatea este la o distanță amețitoare de cea ce anticipau economiștii, adică o creștere între doi și trei la sută. Deficitul bugetar urma să ajungă la 7% din PIB și să scadă în anii ce vin (mulți ani) la 3% din PIB. Deficitul de 7% din PIB era programat însă pe o creștere de 3,5%, dar, iată, această creștere devine imposibilă, deci deficitul bugetar va sări de 7% din PIB în 2024.

În lumina acestei realități, nu se mai pune problema majorărilor de taxe în 2025, pentru reducerea deficitului, ci doar a modului și a nivelului la care viitorul guvern va decide că va arăta ajustarea fiscală.

Situația este cum nu se poate mai complicată și pe plan intern și extern. În privința taxării, o idee ne vom putea face în sempembrie când guvernul va trimite Comisiei Europene planul de ajustare a deficitului bugetar. Vom ști ce va fi cu TVA, cu alte taxe, spune Pogonaru care adaugă: deficitul bugetar și nivelul dobânzilor vor avea efect asupra costurilor de finanțare, asupra leului. Pentru că, indiferent de randamentele pe care le obțin cei care cumpără obligațiuni românești aceștia vor sta, dacă lucrurile merg spre rău, să se gândească dacă este bine ce fac sau nu.

Pe plan extern, piețele de export ale României continuă să fie șubrede. Gemania tocmai a consemnat al cincilea trimes­tru consecutiv de restrângere eco­no­mică iar, în toate cele șase luni din S1 2024, industria Germaniei a înregistrat căderi. În fața perspectivelor slabe ale Europei, România are nevoie de o diversificare a piețelor de export, dar asta nu se poate face peste noapte, spune președintele AOAR.

În aceeași direcție merge și Aurelian Dochia, profesor la ASE. Situația internă dificilă este concurată de slabele per­for­manțe ale piețelor de export ale României. Germania, cândva lăudată pentru politica orientată spre export, nu-și va mai reveni curând. A pierdut piața rusească din cauza războiului din Ucraina, pierde piața chineazească, deci nu mai putem aștepta multe de aici pentru că comenzile din România pentru exporturile germane se restrâng.

În plan intern, este clar că deficitul bugetar va depăși 7% din PIB în 2024. Piețele vor reacționa, este posibil ca agențiile de rating să modifice perspectiva de creștere de la stabil la negativ. Guvernul va fi obligat să majoreze impozitele, dar o majo­rare nechibzuită amenință cu recesiunea.

La toate acestea se adaugă războiul din Ucraina, cel din Orient, noile dureri de cap privind lanțurile de aprovizionare. Noi nu controlăm aceste lucruri așa că nu ne rămâne decât să mergem înainte cu cea avem. „Dar trebuie să fim conștienți că va fi foarte, foarte greu“, spune Dochia.

Principala problemă cu care se va confrunta 2025 este fiscalitatea. Deficitele noastre sunt cronice și reducerea lor va obliga la măsuri mai dure, dar care să nu ducă neapărat la o contracție, ci la o reașezare, spune Liviu Deceanu, profesor la Facultatea de Științe Economice a Universității Babeș-Bolyai.

„Acum și nivelul majorărilor fiscalității este o problemă. Unii vorbeau în trecut de România ca un paradis fiscal. Nu a fost niciodată așa ceva, dar a avut avantajul <com­pe­tiției fiscale>“ spune Deceanu.

Toate țările din estul Europei au mers pe taxe mai mici pentru a atrage investiții străine. Și le-a mers o vreme, cum i-a mers și României.

„Poți umbla la fiscalitate, dar cât? Dacă pierzi avantajul competiției fiscale, cu ce rămâi? Cu avantajul costului forței de muncă? Nici aici lucrurile nu mai sunt cea au fost pentru că și salariile au crescut. Apoi, acești muncitori din Asia, pe care-i vedem zilnic, sunt aici tocmai pentru că cer salarii mai mici decât muncitorii autohtoni“, spune Deceanu.

Va ajunge România în recesiune în 2025?

„Va fi o restrângere, dar nu catastrofică. Cum nu vom avea nivelul de creștere promis de politicieni, e limpede acum că o reașezare va fi. Și va fi plătită de mediul privat, de antreprenori“, spune Deceanu.