Dacă nimic nu se va schimba, capitalismul va înfometa omenirea până în 2050
Capitalismul a generat multă bogăție pentru unii oameni, dar, în același timp, a devastat planeta și a eșuat în a îmbunătății omenirea, scrie Forbes. Anumite specii de plante și animale o să dispară de pe pământ, la o rată de…
Capitalismul a generat multă bogăție pentru unii oameni, dar, în același timp, a devastat planeta și a eșuat în a îmbunătății omenirea, scrie Forbes.
Anumite specii de plante și animale o să dispară de pe pământ, la o rată de 1000 de ori mai mare decât în trecut.
Din 2000 până în prezent, șase milioane de hectare de pădure au fost pierdute în fiecare an, adică 14.826.322 de acri de pădure.
În Statele Unite 15% din populație trăiește sub pragul sărăciei. În cazul minorilor acest procent crește la 20%.
Populația planetei va crește într-un ritm susținut, iar în 2050 numărul de oameni de pe pământ va ajunge la 10 miliarde.
Cum putem hrăni atât de mulți oameni când epuizăm resursele rămase?
Agricultura comercială, exploatarea lemnului și dezvoltarea infrastructurii cauzează distrugerea de habitaturi, iar dependența de combustibili fosili contribuie major la schimbările climatice, încălzirea globală.
Justin Farrell, sociolog Yale, a studiat timp de 20 de ani felul în care companiile se finanțează și a descoperit faptul că „corporațiile și-au folosit bogăția pentru a amplifica puncte de vedere contradictorii legate de schimbările climatice și au creat impresia că există o mare incertitudine științifică legată de schimbările climatice”
Capitalismul corporatist este angajat în urmărirea unei creșteri neîncetate, chiar dacă asta înseamnă distrugerea planetei și a sănătății oamenilor. Avem nevoie să creăm un nou sistem: unul în care se va echilibra creșterea economică cu sustenabilitatea și dezvoltarea umanității.
Creșterea importanției proprietății distribuite
Start-up-urile au început să împartă acțiunile companiei în rândul angajațiilor. Se aplează la această metodă fie pentru a face față companiilor care oferă salarii mult mai mari, fie ca un stimulent financiar pentru a-și motiva angajații să creeze o companie de succes.
Potrivit The Economist: „Diferența principală dintre companiile publice și start-up-uri este aceea că nimeni nu știe exact cine deține o companie, pe când în cazul unui start-up șe știe de la început cine sunt fondatorii și primii recruți.”
Companiile de succes ale viitorului se încadrează în această formă emergentă de capitalism. Vor avea structuri de proprietate mai puțin rigide, o structură egalitaristă. Companiile nu vor beneficia numai din punct de vedere financiar ci și din punct de vedere al comunității.
Acest tip de proprietate la comun va duce la un management colaborativ.
Companiile noi experimentează cu modele de management alternativ. Una dintre abordările noi este „holacracy”, un sistem de organizare în care autoritatea și deciziile sunt împărțite în rândul mai multor echipe, iar fiecare dintre aceste echipe lucrează autonom, fără un șef pisălog care să administreze singur fiecare detaliu. Companii precum Medium sau Zappos au implementat sisteme similare. Mai mult, Valve Software, compania de jocuri și cea care deține platforma Steam, le permite angajațiilor să-și aleagă singuri proiectele la care vor să lucreze.
Sunt pași mici către un sistem care pune mai mult accent pe angajat decât pe ceea ce poate produce angajatul. Permițându-le angajaților să participe la luarea deciziilor, corporațiile vor face alegeri care să asigure un viitor al planetei și al locuitorilor acesteia.