Daca-i ordin, cu placere

Cu titlu temporar, pe un an, TVA va creste de la 20% la 22% – cea mai drastica masura decisa pana acum de autoritatile de la Sofia pentru a aduce mai multe incasari la buget. O lista cu 50 de masuri, intre care si aceasta, a fost trimisa de guvern sindicatelor si organizatiilor patronale, ca s-o discute; unele dintre masuri au fost chiar propuse in comun de patronate si sindicate si incluse de guvern pe lista la solicitarea acestora.

Cum era de asteptat insa, multi oameni de afaceri si economisti au avertizat ca majorarea fiscalitatii, mai ales prin instrumentul cu impactul cel mai direct asupra preturilor – taxa pe valoarea adaugata – nu va face decat sa loveasca si mai mult economia si sa indrepte mai multe companii catre evaziune fiscala. Guvernul, care considera ca prin marirea TVA va aduce la buget 540 de milioane de leva (276 de milioane de euro) pana la sfarsitul anului, a promis in paralel rambursari mai rapide de TVA pentru companii.

Tot temporar, statul vrea sa renunte la cota unica de impozitare de 10% pentru venituri si profiturile companiilor, inlocuita cu impozite progresive intre 10% si 22%, conform ministrului muncii, care a lasat de inteles ca se va reveni la cota unica spre sfarsitul lui 2011, adica dupa ce va trece criza.
Alte masuri de pe lista sunt cresterea tranzactiilor cu certificate de emisii de dioxid de carbon, reducerea cu 10% a salariilor in ministere, agentii si alte structuri guvernamentale, introducerea unei taxe pe lux pentru proprietarii de masini de peste 150 CP, iahturi, locuinte de peste 250 mp si depozite bancare de peste 100.000 de leva (51.000 de euro). Salariile angajatilor din sectorul public vor fi plafonate. Echivalentul din Sofia al Termoelectrica va fi privatizat, ca si Palatul Culturii din capitala.

Premierul Boiko Borisov a motivat aceste masuri, intr-un interviu pentru ziarul Standart, prin descoperirea unui deficit bugetar ascuns, generat de contracte ilegale incheiate de precedentul guvern socialist, in valoare de peste un miliard de euro. in cel mai sumbru scenariu, deficitul bugetar ar putea atinge 1,53 miliarde de euro in 2010, ceea ce pentru Boiko Borisov s-ar traduce intr-un dezastru national. “Sunt doua optiuni pentru noi – lasam lucrurile sa mearga, in stil populist, si in 5-6 luni vom fi saraci, vom distruge consiliul monetar, vom deveni a doua Grecie – cu diferenta ca Grecia are parte de un lobby serios in strainatate – sau ne tinem tari. Altfel ducem statul la faliment.Daca vom cheltui rezerva fiscala, Bulgaria va ajunge la ruina”, a spus Borisov.

Desi unele dintre masurile enumerate mai sus erau date ca sigure, pe parcursul saptamanii trecute nu era inca limpede, totusi, care dintre masurile de pe lista vor fi in cele din urma aplicate. Socialistii, din opozitie, au comentat ca vehicularea publica a anumitor inovatii fiscale de catre diferiti ministri ar avea de fapt doar rolul de a testa rabdarea populatiei, intr-un context in care deja manifestatiile de protest din cauza masurilor de austeritate nu mai sunt o raritate.

Pe scurt:

• SERBIA
  Pe ce s-au dus banii? indatorarea totala a Serbiei catre creditorii externi se ridica la 22,8 miliarde de euro, conform Bancii Mondiale si FMI, ceea ce inseamna, potrivit oficialilor Bancii Nationale si ai guvernului, o datorie externa de 74,1% din PIB, comenteaza postul de radio B92. Acest procent este cu 6% sub pragul de unde ar incepe sa fie vorba de o datorie excesiva, conform economistului Mladen Kovacevic, care estimeaza ca acumularea rapida de debite va continua in cursul acestui an, ceea ce ar duce la o criza a datoriilor pe termen lung. Banca centrala, al carei guvernator a demisionat saptamana trecuta, nemultumit de politica guvernului si de interventia sa in deciziile bancii, insista ca datoria privata, contractata de companii in strainatate, n-ar trebui sa fie luata in considerare. “Eu cred insa ca sunt motive de ingrijorare. Ce s-ar intampla daca Telekom Srbija (monopolul public telecom) are probleme si nu-si poate plati datoria? Scenariul e simplu. Citibank sau orice alt creditor poate prelua compania noastra nationala la un pret minim”, a comentat Kovacevic.
  
  Privatizarea Telekom Srbija a fost deja anuntata pentru a doua jumatate a anului. “Urmeaza privatizarea companiei de electricitate EPS, probabil cu firma ceha CEZ, care e tot de stat; cum se face ca o firma controlata de un stat strain e considerata un administrator mai bun decat statul nostru?” Cat priveste datoria statului, faptul ca 6 miliarde de euro scadente in urmatorii 4-5 ani reprezinta numai indatorare din dobanzi e deja ingrijorator, considera economistul, comparand gravitatea situatiei cu cea din Grecia. “De la 1 ianuarie 2001, statul a imprumutat 70 de miliarde de euro. Unde s-au dus acesti bani eu nu inteleg. in noua ani n-am construit niciun singur pod, coridorul 10 de transport paneuropean nu s-a facut, nici alte mari investitii.”
  
• POLONIA
  Cel mai mare abator. Producatorul italian de carne de porc si mezeluri Bresaole Pini a intrat oficial pe piata poloneza, prin deschiderea unui abator in localitatea Kutno, descris de companie ca fiind cel mai mare din Europa de Est, scrie Warsaw Business Journal. Productia va incepe dupa 5 aprilie, a declarat Marcello Pini, managerul fabricii din Ungaria a companiei, care actualmente este principala facilitate de productie a Bresaole Pini. Constructia abatorului a costat 30 de milioane de euro, iar compania are in plan venituri de 400 de milioane de euro, adica dublu fata de cat realizeaza fabrica din Ungaria. Concurenta, adica grupul local Animex, cel mai mare procesator de carne de porc din Polonia, n-a fost deloc incantata. “Capacitatea de procesare din Polonia depaseste de ani de zile cu mult cererea, iar intrarea Pini nu va face decat sa ascuta o concurenta si asa foarte mare”, a comentat Andrzej Pawelczak, purtator de cuvant al Animex.