Dacă ești deștept atunci de ce nu ești bogat?

Economistul James Heckman întreabă oameni educați (excluzând oamenii de știință) care este legătura dintre venitul unei persoane și IQ? Cât la sută contează IQ-ul unei persoane în succesul financiar? Mulți zic că în jur de 25%, alții chiar 50%. 

Atunci, dacă ești deștept de ce nu ești bogat? O nouă cercetare spune că IQ-ul are o influență asupra succesului financiar de doar 1-2%. Norocul joacă o parte importantă, însă un factor cheie pentru a te îmbogăți este personalitatea. Heckman a găsit că succesul financiar este legat de conștiinciozitate, o trăsătură marcată de hărnicie, perseverență și auto-disciplină.

Pentru a ajunge la această concluzie, el și colegii lui au examinat patru seturi de date care au inclus scorurile IQ, rezultate la teste, evaluări de personalitate a mii de oameni din Marea Britanie, SUA și Olanda. Au avut la dispoziție seturi de date ce s-au întins pe decenii, urmărind nu numai venitul unei persoane, ci și problemele cu legea, indicele de masă corporală sau satisfacția vieții pe care o duce.

Studiul a constatat că notele și rezultatele bune la examene au fost predicatori mai buni ai succesului în viața adultă decât scorurile IQ brute. Notele nu reflectă doar inteligența, ci și ceea ce Heckman numește “abilități non-cognitive”, cum ar fi perseverența, obiceiurile bune de studiu și abilitate a colabora. 

El mai susține că, spre deosebire de IQ, conștiinciozitatea este mai maleabilă, iar o minte deschisă, o trăsătură largă care include curiozitatea, este de asemenea, legată de scoruri și notele la teste. 

IQ-ul contează, bineînțeles. O persoană cu IQ 70 nu va putea face lucruri care sunt ușoare pentru o persoană cu IQ-ul 190. Heckman spune că multe persoane inteligente nu reușesc să se îmbogățească deoarece nu au competențe care nu sunt măsurate de testele de inteligență: fie nu știu să se comporte la interviurile de angajare sau ajung târziu, nu se îmbracă corespunzător sau la locul de muncă nu vor face mai mult decât minimul necesar. 

Un alt studiu, publicat luna aceasta în jurnalul Nature Human Behaviour, s-a concentrat pe o anumită parte a succesului: greutățile întâmpinate. Cercetătorii neozeelandezi au studiat 30 de ani circa 1000 de persoane și au găsit că testele privind limbajul și abilitățile cognitive luate copiilor la vârsta de trei ani care ar putea prezice cine ar fi mai predispus să depidă de ajutor de șomaj, să comită o ilegalitate sau să devină bolnav cronic. 

Autoarea studiului, Terrie Moffitt, speră că aceste rezultate să stimuleze compasiunea și ajutorul, nu stigmatizarea. Rezultatele ei au sugerat că ajutând oamenii să-și dezvolte anumite abilități mai devemre ar fi în folosul tuturor.