Dacă economia americană intră în recesiune – primele semne de criză deja au apărut - noi cu cine și cu ce ne vom apăra?

După 3 ani de marș triumfal, care nu a putut fi oprit nici de COVID, nici de explozia inflației, nici de creșterea exponențială a dobânzilor, nici de tensiunile geopolitice fară precedent, economia americană începe să dea primele semne de criză, de recesiune.

Consumatorii americani și-au terminat banii obținuți de la stat în pandemie, nu mai au bani să facă economii, ci dimpotrivă, apelează tot mai mult la cardurile de credit, marile bănci americane încep să simtă slăbiciunea propriilor clienți, numărul locurilor de muncă nou create a scăzut dintr-odată, șomajul a reînceput să crească, companiile pun investițiile pe hold, fie că dobânzile sunt prea mari, fie că nu au încredere că piața le poate înghiți, companiile din tehnologie, care au dus Bursa americană la niște maxime de neconceput acum câțiva ani, emit primele semnale că se confruntă cu probleme, prețurile locuințelor cresc, dar vânzările scad.

Gigantul american Intel tocmai a anunțat vineri că trebuie să dea afară 25.000 de angajați pentru că rezultatele sunt sub așteptări iar viitorul nu pare să fie roz, Warren Buffett, celebrul investitor la care se uită lumea ca la un zeu al pieței de capital, tocmai a vândut jumătate din acțiunile pe care le deține la Apple (vânzări de 45 de miliarde de dolari în numai un trimestru) preferând să stea pe cash, Nvidia – compania minune din ultimul an – este luată la întrebări, iar inteligența artificiala (AI), care este pe buzele tuturor, este pusă sub semnul întrebării pentru simplul fapt că nu poate fi monetizată prea repede. În aceste condiții, investitorii se grăbesc să își vândă acțiunile pentru a marca profiturile execepționale obținute în ultimii ani.

Inflația, care a înviat în 2022 și 2023, se pregătește să crească din nou după ce în ultimele luni a scăzut, dar acum nu mai există instrumentul creșterii dobânzilor pentru a se încerca reducerea prețurilor.

Băncile centrale sunt sub presiune pentru a reduce dobânzile din cauza încetinirii economiilor, dar nu prea le vine să facă acest pas din cauza revenirii inflației.

Tensiunile geopolitice sunt din ce în ce mai multe, iar americanii, confruntați cu propriile probleme politice interne, nu mai pot să le gestioneze atât de ușor. După criza războiului din Ucraina, tensiunile comerciale cu China, conflictul prezent din Orientul Mijlociu, unde Iranul este la un pas să atace Israelul, duce tensiunea geopolitică la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii.

Pe plan intern, politica americană s-a resetat după retragerea lui Joe Biden și intrarea în prim plan a vicepreședintelui Kamala Harris, care a reușit să recupereze diferența față de Donald Trump, ceea ce face ca alegerile din SUA, de la începutul lunii noiembrie, să fie pe muchie de cuțit.

Cu conflictul deschis în Orientul Mijlociu, Putin s-a eliberat puțin din strâmtoarea războiului din Ucraina.

Din punct de vedere politic și geopolitic, Europa este pe nicăieri, Germania si Franța nu știu ce să facă în niciunul dintre conflictele deschise, Uniunea Europeană nu are nicio idee valabilă din punct de vedere al strategiei geopolitice, așa că scena politicii mondiale este în flăcări.

Din punct de vedere economic, Europa Occindentală nu și-a revenit nici după COVID, nici după inflație, nici după creșterea dobânzilor, nici după explozia prețurilor la energie, nici după conflictul din Ucraina.

Afectată puternic de războiul din Ucraina, pentru că și-a pierdut piața care îi furniza materii prime, Germania, nu mai este motorul economic al Europei. Nemții nu stiu cum să iasă din situația economică în care au ajuns și nu mai pot să tragă Europa după ei.

Campionatul European de Fotbal din Germania și Jocurile Olimpice de la Paris, unde s-au investit zeci de miliarde de euro, s-ar putea să nu producă efectul așteptat de relansare economică, ci dimpotrivă, aduc o relansare a inflației.

Tot efortul băncilor centrale de a scădea inflația prin creșterea dobânzilor s-ar putea să se năruiască din cauza entertainmentului (efectul swifteconomics). Inflația la produsele alimentare a revenit în limite rezonabile, dar inflația la servicii de toate felurile – entertainment, turism, călătorii, restaurante, etc – dă totul peste cap.

Spre deosebire de americani, care nu stau pe foarte multe economii și trăiesc de la un salariu la altul, de la o rată de împrumut la alta, europenii stau pe economii proprii mai puternice și încep să cheltuiască din ele și să plătească prețul serviciilor în creștere.

În aceste condiții, misiunea băncilor centrale de a reduce dobânzile pentru a susține economia și businessul companiilor, care își amână investițiile din cauza dobânzilor mari,  este tot mai dificilă.

Datele care vin din America – scăderea burselor, rezultatele slabe ale marilor companii, procesele de restructurarea și disponibilizările masive de angajați – plus amenințarea unui atac al Iranului asupra Israelului, nu sunt de bun augur pentru economii, pentru business, pentru companii, pentru consumatori, pentru angajați.

Noi cum putem să ne apărăm de acest lucru?

Economia românească va marca un trimestru al doilea cu o creștere solidă, dar T2 a trecut, urmează trimestrul trei și trimestrul patru, plus anul viitor unde amenințarea unor creșteri de impozite și taxe este tot mai prezentă în rândul companiilor, deși premierul Ciolacu neagă vehement acest lucru.

Industria noastră este pe minus din cauza Germaniei, agricultura este cuprinsă de secetă, IT-ul românesc depinde de ce se întâmplă în SUA. Comerțul va fi susținut de creșterea salariului minim, facilitățile pentru investiții se vor vedea peste luni și ani, construcțiile încep să fie din ce în ce mai învinse de birocrația locală, infrastructura publică este singurul motor care trage economia în sus. PNRR-ul stă degeaba pentru că guvernul nu este în stare să împingă mai repede miliardele de euro, care stau în conturile BNR, în economie și în business.

Creșterile salariale, cu mult peste rata inflației, se vor epuiza odată cu scăderea cererii de forță de muncă, datoria publică este deja la limita maximă, iar guvernul nu mai poate folosi deficitul bugetar ca motor de crestere economică, BNR ține cursul valutar leu/euro stabil datorită dobânzilor mari la lei, care constituie un motiv suficient de bun în acest moment pentru a aduce investitori în țară, care să finanțeze deficitul bugetar, iar pe de altă parte pentru a-i ține în țară pe investitorii străini de portofoliu care sunt deja aici. Fără investitorii străini, guvernul nu ar avea bani să finanțeze creșterea deficitului bugetar și rostogolirea datoriei publice.

Scena politică pare calmă în acest moment, dar să vedem ce se va întâmpla din toamnă până în alegerile prezidentiale și parlamentare de la finalul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie.

Dacă America intră în recesiune, pentru că Europa Occidentală este deja acolo, unda de șoc va ajunge repede și la București. Să vedem cu ce si cu cine ne vom apăra.