Dacă ați putea să vă începeți acum studiile, ați alege România sau străinătatea?

Să aducem românii acasă din Europa, nu este o politică bună să importăm forță de muncă din Nepal sau Egipt”, spunea recent, pentru ZF, Iulian Nedea, co-fondator al companiei de inginerie și tehnologie Simtel. 5 milioane de români au plecat peste hotare, atrași de câștiguri mai mari, o viață mai bună, iar locul liber lăsat în urma lor nu poate fi umplut decât cu forță de muncă de import. Este vorba, mai cu seamă, de gulerele albastre, de cei care prestează activități pentru care nu sunt necesare studii superioare, de pildă. Pentru că importul de medici, de ingineri, de cadre didactice și câte și mai câte zone unde există deficit de personal încă nu a început. Țările mai dezvoltate au „tras” din România cât au putut, cu diverse promisiuni – civilizație, nivel de trai, salarii. Cumva, au reușit să îi păstreze, să îi fidelizeze și prea puțini sunt cei care s-au întors și vor să rămână. Deși sacrificiile pe care le fac sunt uneori uriașe.

În țara noastră s-au făcut prea puține lucruri pentru a stopa acest fenomen și adeseori incomplet sau ilogic. De pildă, pentru absolvenții de medicină nu există niciun fel de obligație de a profesa în țara noastră, care a cheltuit pentru a-i forma; spre comparație, Academia de Poliție impune această condiție – cine vrea să absolve cursurile acceptă contractul de a munci, remunerat, o perioadă de câțiva ani în domeniul pentru care s-a pregătit. Și pentru care statul – respectiv contribuabilii – a plătit.

Pe de altă parte, salariile minime au crescut la niveluri greu de suportat pentru cei mai mulți antreprenori, iar pofta de muncă a angajaților nu a ținut pasul, direct proporțional, cu avansul câștigurilor. Și totuși, mare parte din populația aptă de muncă preferă să trăiască cu te miri ce (alocații, indemnizații, burse sociale, ajutoare de căldură, venitul minim garantat), în loc să meargă la muncă. Conform datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, peste 160.000 de oameni primesc ajutor social (venit minim garantat), suma medie plătită de statul român plasându-se în jurul a 300 de lei pe lună. Cu siguranță nu toate persoanele care primesc ajutor social sunt apte de muncă, dar cred că nici nu își imaginează cineva că nu sunt oameni care au diverse încadrări de boală, de pildă, care sunt cel puțin exagerate, dacă nu de-a dreptul fictive.

Emigrația și lipsa de chef de muncă par la acest moment mai degrabă un dat. Aceasta este situația, nimeni nu face (mai) nimic, apelăm la import de forță de muncă atunci când nu se poate altfel.

Dar cum ar putea fi măcar încetinit fenomenul depopulării? Știți cumva de vreo strategie care să vizeze copiii, adolescenții, cei foarte tineri care își văd viitorul doar în afara țării?  Cum să ne „ținem” tinerii? Ce îi motivează? Ce ar trebui făcut și cine ar trebui să facă?

Peste 40.000 de tineri români au plecat să învețe în străinătate, potrivit unor date UNESCO din 2022. De-atunci, numărul lor cu siguranță a crescut masiv, dar nu există date oficiale. Olanda se menține pe locul 1 ca destinație de studiu în ceea ce privește numărul de aplicanți, urmată de Marea Britanie, Belgia, Italia, Spania și Irlanda, potrivit informațiilor IntegralEdu, companie care oferă servicii de consultanță educațională.

Migrația pentru studii nu este un fenomen neobișnuit, nici măcar în țările dezvoltate, unde cursanții sunt de naționalități diverse. Dar probabil că acei tineri nu pleacă la studii cu gândul de a nu se mai întoarce pe meleagurile natale pentru a profesa. Conform unor studii, 60% dintre tinerii români care pleacă să învețe peste hotare plănuiesc să nu revină în România.

Pe potriveala perfectă dintre cursant și instituția de învățământ a crescut start-up-ul local Youni, care a dezvoltat platforma Younichoice.com prin intermediul căreia ajută elevii să-și găsească facultatea potrivită la nivel internațional. Youni tocmai a atras o rundă nouă de finanțare în valoare de un milion de euro de la fondul ceh Soulmates Ventures (lead investor), căruia i s-a alăturat și fondul Early Game Venture, acesta din urmă fiind de altfel unul dintre primii investitori ai companiei. De la înființarea sa în 2017 și până la această nouă finanțare, Youni obținuse în total investiții de peste 1,2 milioane de euro, Early Game Ventures fiind investitorul principal în runde succesive de pre-seed și seed. Cu noua investiție, Youni vrea să lanseze pe piață o nouă tehnologie bazată pe inteligența artificială, de optimizare a proceselor de admitere în cadrul universităților de oriunde din lume. În acest moment, Youni colaborează cu peste 600 universități din Europa, Statele Unite, Asia și Australia.

Așadar, dacă ați fi acum în căutarea unei facultăți, ați alege una din România sau de peste hotare?    

Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef Business Magazin