CV de manager global

„În viață jonglezi cu un număr de bile: familia, prietenii, cariera, realizările personale, sănătatea; unele sunt din cauciuc și dacă le scapi revin – de exemplu, cariera, iar altele sunt făcute din sticlă și dacă le scapi, se ciobesc”, descrie Marcel Martin, executivul de 59 de ani care conduce diviza de supply chain la nivel global a grupului Coca-Cola Hellenic Bottling Company, o perspectivă preluată de la un fost executiv al Coca-Cola Enterprise, reprezentativă și pentru parcursul său profesional.

Divizia de supply chain este una dintre cele mai importante ale companiei care produce și distribuie mai mult de 2 miliarde de unit cases (lăzi sau baxuri) de produse în toate cele 28 de țări pe care compania este prezentă. Procurementul, planificarea celor mai importante proiecte, producția și ingineria, precum și sustenabilitatea companiei sunt câteva dintre reperele subsumate acestei divizii.

Coca-Cola HBC operează într-un teritoriu vast care se întinde de la County Kerry, din Irlanda, până la coasta Pacificului din Rusia și de la Cercul Arctic până la Nigeria; în acest teritoriu, printre misiunile principale ale diviziei de care este responsabil românul se află construirea unui lanț de producție care să aprovizioneze toate aceste piețe la un cost optim, precum și dezvoltarea capacității de a dezvolta inovații uniform, într-un ritm rapid. „O optimizare de genul acesta presupune o viziune asupra lanțului de producție al grupului ca un întreg, de la unitățile de producție ale grupului și liniile de producție din acestea, până la numărul de centre de distribuție și depozite pe care compania le deține”, descriu reprezentanții Coca-Cola HBC rolul acestei divizii pe site-ul companiei.

Iar dacă în trecut echipele de supply chain raportau direct directorului de țară și, cu o linie întreruptă, grupului de supply chain, schimbarea produsă odată cu numirea lui Marcel Martin la conducerea acestei divizii, în 2015, este că tot lanțul raportează acum în linie directă grupului. Potrivit lui Martin, mai multe companii mari au făcut o astfel de schimbare, printre care P&G, Carlsberg, Unilever, cu scopul de a implementa mai rapid elemente de standardizare, practici de succes, inovație, tehnologii noi. Divizia pe care o conduce românul are un rol esențial astfel în viitorul îmbuteliatorului lider al The Coca-Cola Company (în termeni de volum), care deservește o populație de aproximativ 595 de milioane de oameni și cu venituri anuale nete care se plasează la peste 6,2 miliarde de euro (în 2016, cel mai recent an pentru care există informații publice disponibile).

În România, ecosistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) și partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază și distribuie produsele sub licența The Coca-Cola Company în România. Pe plan local, îmbuteliatorul este cel mai mare jucător de pe piața băuturilor, având trei fabrici, la Ploiești, Vatra Dornei și Timișoara, circa 1.500 de angajați și afaceri de peste 2,2 miliarde de lei (aproape jumătate de miliard de euro) la nivelul anului 2016. Profitul companiei s-a situat la 280 de milioane de lei, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Marcel Martin a plecat din țară de două decenii; a păstrat însă un ușor accent moldovenesc, specific județului de origine, Vasluiul. Vorbește o română perfectă și este atent să își acorde timp pentru a găsi corespondentele din limba natală pentru unele cuvinte – chiar și expresii împământenite în limba engleză și în corporațiile de pe piața autohtonă.

Martin a studiat, între 1979 și 1983, Mecanica Fină în cadrul Institutului Politehnic din București. Spune că, la acel moment, considera această disciplină drept calea de mijloc între cele două pasiuni ale sale, matematica și literatura. „Era o facultate destul de nouă la vremea respectivă și cu o orientare foarte mare către sisteme automate, roboți industriali, lucruri atractive la vremea aceea și care s-au demonstrat a fi foarte utile mai târziu.” S-a specializat în sisteme automate, după care și-a început cariera la Iași, cu o repartiție în compania de electronică Tehnoton. Aceasta avea circa 4.000 de angajați și producea echipamente electronice pentru larg consum și echipament pentru navigație maritimă.

În ultimii trei ani petrecuți la Tehnoton, ocupa funcția de șef al proiectării tehnologice, despre care spune că era similar cu un departament de cercetare și dezvoltare al zilelor noastre. A lucrat acolo până în 1992, până când a sesizat oportunitatea angajării la Coca-Cola Iași, în momentul în care compania a început recrutările  acolo. Astfel, devenea unul dintre primii 10 oameni recrutați de compania care își făcea intrarea pe piața locală; un an mai târziu pleca deja între-un stagiu de pregătire intensivă în Irlanda. Spune că în perioada aceea, România avea o imagine nefavorabilă din cauza aparițiilor în presa internațională legate de orfelinatele locale și rememorează o întâmplare în acest sens: „Eram 10 oameni destul de tineri, dar maturi totuși, într-un pub, iar după ce am fost întrebați de unde suntem, următoarea întrebare a fost dacă suntem orfani”.