Curtea Constituțională: Durata arestului la domiciliu și a arestului preventiv nu trebuie să depășească 180 de zile
Curtea Constituțională a declarat, marți, neconstituțională o nouă prevedere din Codul de procedură penală, privind arestul la domiciliu, arătând că durata acestuia trebuie să se ia în considerare la calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive, respectiv 180 de zile.
Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere, marți, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.222 alin. (10) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: “Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale”.
În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.222 alin.(10) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.
Curtea a reținut că măsura arestului la domiciliu este similară măsurii arestului preventiv, atât sub aspectul includerii sale de către legiuitor în categoria măsurilor preventive, cât și sub aspectul naturii sale privative de libertate. De asemenea, Curtea a constatat regimul juridic identic aplicabil celor două măsuri preventive cu privire la cauzele și condițiile în care acestea pot fi dispuse sau prelungite.
Așadar, având în vedere că măsura arestului la domiciliu a fost reglementată, prin dispozițiile Legii nr.135/2010, la o dată ulterioară revizuirii Constituției și că la data revizuirii Legii fundamentale singura măsură preventivă privativă de liberate, în afara reținerii, era arestarea preventivă, Curtea a conchis că dispozițiile art.23 alin.(5) din Legea fundamentală, care fac referire doar la arestarea preventivă, atunci când stabilesc o durată maximă a acestei privări de libertate (180 de zile), vizează toate măsurile preventive privative de libertate prevăzute de normele procesual penale în vigoare.
Prin urmare, dispoziția criticată care prevede că durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive contravine normei constituționale menționate, concluzionează CC.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalul Dolj – Secția penală.