De ce cursul valutar nu crește, cum ar justifica inflația dublă din România și imensul deficit comercial? După ce au scăzut presiunile pe inflație și pe creșterea dobânzilor la lei, acum principala problemă a lui Isărescu este cum să facă să nu lase cursul leu/euro să scadă

Vineri, 10 februarie 2023, BNR a afișat un curs valutar de 4,9045 lei pentru un euro. Pe 10 februarie 2020, cursul valutar a fost de 4,7668 lei/euro, pe 10 februarie 2021 cursul a fost de 4,8744 lei/euro, iar pe 10 februarie 2022 cursul a fost de 4,9450 lei/euro. Deșo de trei ani suntem în criză, cursul valutar leu/euro aproape că nu s-a mișcat deloc.

De luni bune, BNR face eforturi să țină cursul valutar nu să nu crească, cum s-ar aștepta lumea, cum ar justifica creșterea inflației, dar mai ales deficitul comercial imens raportat de România pentru anul 2022, de nu mai puțin de 34 de miliarde de euro, ci să nu scadă.

Ca o dată istorică, în 2008, când am intrat în criză, deficitul comercial ajunsese la 23,9 miliarde de euro.

Acest deficit comercial din 2022, rezultat al unor exporturi de 92 de miliarde de euro dar al unor importuri de 126 de miliarde de euro, se duce mai departe în deficitul de cont curent, care va fi publicat în următoarele zile pentru anul 2022, dar care va arăta un nivel extrem de îngrijorător, de peste 9% din PIB.

După cum ar arăta anumiți indicatori macro ai României – deficitul comercial, deficitul de cont curent, deficitul bugetar și inflația, dublă față de Europa -, chiar ar fi trebuit să avem creșterea cursului valutar leu/euro, deci o depreciere a monedei naționale, dar în schimb avem presiuni pentru scăderea cursului, deci aprecierea monedei naționale.

Dacă dăm timpul înapoi cu trei ani în urmă, în 10 februarie 2020, cu o săptămână înainte de izbucnirea oficială a pandemiei și închiderea economiilor, cursul era cotat la 4,7668 lei pentru un euro.

A venit pandemia, iar două-trei săptămâni BNR a vândut valută cu toate mâinile pentru a nu lăsa cursul să crească prea mult, având în vedere presiunile care erau atunci când lumea își scotea leii din bănci ca să-i schimbe în valută. De altfel, pe piața caselor de schimb au fost câteva zile în care cursul depășise 5 lei pentru 1 euro la vânzare.

După trei ani, timp în care am avut o pandemie, am avut apoi explozia prețurilor la energie, războiul militar din Ucraina, învierea inflației – care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 30-40 de ani în lumea occidentală, iar la noi la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani -, cursul valutar a crescut cu numai 2,88% (în 2021 am avut 0,6% având ca reper 10 februarie, în 2022 s-a înregistrat o apreciere de 0,8%).

În cei trei ani – 2020, 2021, 2022 – inflația adunată în România a fost de 26,4%, iar în Europa a fost de 12,25%. Deci ar fi trebuit să avem o creștere a cursului de 14,15%.

Dacă adunăm creșterile economice, în România am avut în trei ani o creștere cumulată de 6,7% iar în Europa de 3,01%, ar rezulta un avantaj în favoarea României de 3,7%. Dacă scădem acest avantaj din diferențialul de inflație, rezultă 10,35%, cât ar fi trebuit să crească cursul, măcar să nu pierdem competitivitate. În schimb, avem o creștere a cursului de numai 2,88%, deci avem o supraapreciere a leului de 7,47%.

Aceste cifre ar reclama o creștere a cursului valutar, dar presiunea este în sens contrar.

De la finalul anului trecut, de când Banca Națională a lăsat mai multă lichiditate în piață pentru ca Ministerul Finanțelor să aibă de unde să se împrumute iar băncilor să nu li se taie respirația, România a fost invadată de investitori de portofoliu cu miliarde de euro, pe care le-au schimbat în lei și au cumpărat titluri de stat.

Dacă în primele luni de la izbucnirea războiului din Ucraina investitorii de portofoliu, care speculează mișcările de curs valutar  și de dobândă, și-au retras banii având în vedere că suntem la graniță cu războiul, ceea ce a creat mari probleme Ministerului de Finanțe în a găsi bani pentru finanțarea deficitului și a datoriilor care ajungeau la scadență, acum investitorii au revenit pe piață să cumpere titluri de stat românești. Așa se face că randamentul titlurilor pe 10 ani a scăzut de la peste 9% la 7,5% în prezent, iar ROBOR a scăzut de la 8,2% la 7,1%, cât a fost cotat pe 10 februarie. Această scădere de dobândă la titluri de stat și la ROBOR a fost în contradicție cu creșterea de dobândă de referință operată de Banca Națională a Românei în același interval.

Revenirea investitorilor de portofoliu are legătură și cu îmbunătățirea perspectivelor legate de evoluția inflației, în lume și în România.

În comunicatul de după ședința de politică monetară în care a păstrat dobânda de referință la 7%, BNR a anunțat că inflația va ajunge la o singură cifră cu două trimestre în avans față de estimările anterioare. Imediat, analiștii economici și-au schimbat prognozele, ultimele date indicând o inflație în jurul a 8% pentru acest an față de 10-12% estimările anterioare. Chiar BNR avea o prognoză de 10,59% pentru 2023, dar asta înainte de ultimele evenimente. Săptămâna aceasta Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, va prezenta ultimele date legate de evoluția inflației și ceea ce se întâmplă pe piața monetară și valutară.

Dacă Isărescu s-a luptat în ultimul an și jumătate cu inflația și cu creșterea dobânzilor la lei, acum se luptă mai mult cu cursul valutar, în sensul scăderii, nu creșterii lui, având în vedere miliardele de euro care intră pe piața titlurilor de stat, pe piața monetară din fondurile europene și din investițiile străine.

Așa se face că deși avem o explozie a deficitului comercial și a deficitului de cont curent, rezerva valutară a BNR nu scade, ci chiar crește. În ultimii trei ani rezerva valutară a crescut cu 13,7 miliarde de euro, de la 32,9 miliarde de euro la 46,6 miliarde de euro. BNR cumpără valută de pe piață pentru a evita o apreciere și mai mare a cursului valutar, dar asta înseamnă că injectează și mai multă lichiditate în lei în piață, ceea ce ar contribui la scăderea mai mare a dobânzilor la lei, lucru pe care BNR ar vrea să-l evite ca să nu apară din nou presiuni inflaționiste.

Când dobânzile la lei vor mai scădea iar cele la euro vor crește, pentru că Banca Centrală Europeană anunță o nouă creștere a dobânzii de referință de la 2,5% la 3%, investitorii de portofoliu vor ieși de pe piață repede, la fel cum au intrat, pentru că se anulează diferențialul de dobândă între leu/euro și leu/dolar.

Atunci să vedem cum va evolua cursul valutar.