Cum vrea USL să închidă gura opoziției în Parlament
Aprobarea în Senat a trecerii la votul uninominal majoritar într-un singur tur, fără reducerea numărului de parlamentari, reduce drastic șansele de afirmare în Parlament ale oricărei alte formațiuni politice în afară de partidul/alianța electorală cel mai bine cotat/ă la data alegerilor (în cazul de față USL).
Proiectul, inițiat de Victor Ponta și Crin Antonescu spre a maximiza automat scorul USL în dauna PDL, a fost prezentat cu justificarea că așa s-ar stopa ascensiunea unor “mișcări politice populiste” (etichetă cu care ar putea fi identificate PP-DD, PNG sau PRM la alegerile din toamnă).
Acest pericol potențial nu înlătură dezavantajul nereprezentării unei părți considerabile din alegătorii actualelor partide, nemaivorbind de cei ce optează pentru partide noi sau candidați independenți. Votul decisiv în chestiune îl va avea Camera Deputaților. Liderul PNL, Crin Antonescu, a promis că la votul din Cameră va propune eliminarea pragului electoral, după modelul Marii Britanii, spre a crește șansele independenților și ale partidelor mici, însă lipsa de reprezentare a unei părți a cetățenilor în Parlament rămâne, ținând cont că existența unui singur tur crește puternic importanța votului util (dat pentru candidații cu cele mai mari șanse),
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociației Pro Democrația și alte organizații neguvernamentale au adresat o scrisoare deschisă președinților PDL, PSD, PNL și UDMR, în care cer stoparea demersului de trecere la votul uninominal majoritar cu un singur tur, având în vedere “efectele negative deosebite pe care acest sistem le-ar putea produce asupra pluralismului politic în România și, implicit, asupra evoluției sistemului politic românesc”.
ONG-urile au făcut o modelare a efectelor acestui sistem pe situația alegerilor din 2008, luând în considerare pentru fiecare partid politic numărul de colegii uninominale în care candidații săi au ocupat primul loc. Rezultatul modelării arată că PDL, care în 2008 a obținut 32,36% din voturi, ar fi primit în noul sistem 42,09% din mandatele din Camera Deputaților, după numărul de colegii în care candidații săi s-au situat pe primul loc, față de 36,39, cât a primit de fapt. PSD, cu 33,10% din voturi obținute, ar fi primit 37,65% din mandate, față de 36,07% cât a primit. PNL, cu 18,57% din voturi, ar fi primit 11,70% din mandate, aproape jumătate din câte a primit de fapt – 20,56%, iar UDMR, cu 6,17% din voturi, ar fi avut un mandat în plus față de cât are – performanță datorată faptului că s-a clasat pe primul loc, cu procente în jur de 30%, în multe colegii uninominale din vestul țării.
În afară de ceea ce s-ar fi întâmplat la nivel național, ONG-urile arată efectul noului sistem asupra reprezentării alegătorilor din diferite județe. Spre exemplu, în județul Arad, cu 52,06% din voturi obținute, PDL ar fi câștigat toate cele șapte mandate (pentru că, în toate cele șapte colegii, candidații săi s-au situat pe primul loc); în județul Argeș, cu doar 45,39% din voturi, PSD Ă PC ar fi câștigat opt mandate din nouă; în județul Satu Mare, cu doar 36,05% din voturi, UDMR ar fi câștigat patru mandate din cinci.