Cum vrea statul să resusciteze stomatologia din spitalele publice după ce în ultimii ani domeniul a devenit mai mult privat

Ministerul Sănătății a pus în dezbatere un proiect de ordin care ar trebui să stabilească finanțarea și implementarea unui program de stomatologie la nivelul spitalelor publice, denumit AP-Stoma (prescurtare de la acțiuni prioritare – stomatologie, n.red.)

Acest program ar urma să fie finanțat direct din bugetul ministerului Sănătății. Unitățile care vor putea să ceară bani pentru pacienții cu probleme stomatologice sunt spitalele publice care au în structură cabinete sau secții de stomatologie. Dacă nu au, trebuie să le creeze. Ministrul Sănătății spune că sunt spitale care și-au “exprimat dorința de a dezvolta intervenții stomatologice”, dar nu le numește. 

Din datele ZF, transmise anterior de Colegiul Medicilor Stomatologi, în România sunt 33 de județe, inclusiv București, unde există un singur cabinet stomatologic integrat în spital de stat. De obicei, acest spital este cel județean. ZF a publicat harta acestor spitale aici: https://www.zf.ro/companii/pacient-caut-cabinet-dentar-public-33-spitalele-judetene-au-cabinete-22707445

Proiectul de act normativ al ministerului Sănătății ar păstra în forma publicată diferențele dintre mediul rural și urban, în contextul în care toate cabinetele stomatologice de stat (cele 33 din spitalele publice) care ar fi eligibile în acest moment pentru programul AP-Stoma sunt în orașe. În acest mod, pacienții de la câțiva zeci de kilometri de orașul reședință de județ trebuie să parcurgă acest traseu dacă vor să beneficieze de servicii publice de medicină dentară.

În plus, în cazul unei probleme dentare mai serioase, medicii cheamă pacienții de mai multe ori pe parcursul a câteva săptămâni, uneori chiar și câteva luni pentru a trata un caz complex.

AP-Stoma ar urma să finanțeze proceduri stomatologice pacienților cu urgențe stomatologice și celor cu afecțiuni cronice care necesită monitorizare stomatologică periodică. Programul nu are legătură cu decontarea unor intervenții stomatologice prin Casele de Asigurări de Sănătate, ci este în plus, fiind finanțat direct de ministerul Sănătății.

Proiectul vine ca o reacție a ministerului Sănătății după un caz tragic petrecut în noiembrie 2025, când o fetiță de 2 ani a murit într-o clinică stomatologică din Capitală după o sedare profundă. Ministrul Sănătății a precizat că „spațiul din acea clinică nu exitau echipamente și dotărea minimă necesară pentru a desfășura o anestezie generală în condiții de siguranță”.

Ziarul Financiar a scris despre piața medicinei stomatologice, una aproape integral privată. Sunt 17.000 de cabinete private și doar 35 de stat.

Bugetul alocat de Casa Națională de Asigurări pentru 2025 medicinei stomatologice se apropie de 500 mil. lei, în creștere cu 15% față de anul anterior. În ciuda unei creșteri de două cifre, acest buget acoperă circa 6-7% din cât plătesc anual românii pe servicii medicale din sfera sănătății orale, o piață de peste 5,3 mld. lei.

Iar bugetul mic pentru decontare, birocrația, dar și limitarea în procedurile stomatologice acoperite de decontare sunt principalele motive invocate de medici pentru care nu colaborează cu CNAS. Dintre cei peste 21.000 de medici stomatologi din țară, doar 6.000, un sfert, au contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, adică pot oferi pacienților, în limita buge­tului, servicii de sănătate orală decontate.