Cum vrea Monsanto să câștige încrederea micilor fermieri români?

România are 3,6 milioane de ferme gospodărești, o treime din numărul total de ferme de acest tip din Uniunea Europeană, iar acestea dețin în acest moment o treime din suprafața însămânțată cu porumb la nivel național. Gospodăriile, chiar dacă sunt o piață foarte fărâmițată, reprezintă potențial pentru companiile care vând sămânță să crească vânzările cu cel 30%.

„Piața aceasta de fermieri mici este una foarte interesantă. Nu avem neapărat un obiectiv de a vinde mult, ci de a înțelege această piață pentru care noi nu avem informații, nu știm specificul, cât este dispus să investească, care este nivelul de cunoștințe și prin intermediul distribuitorilor dorim să o înțelegem. Momentan vânzările acestea vor reprezenta sub 5%, dar promit mai mult, deoarece piața aceasta este o treime din total piață și este una foarte promițătoare pentru companiile de semințe”, observă Octavian Chihaia, directorul general al Monsanto pentru Ro-mâ-nia, Bulgaria și Re-publica Mol-dova.

Monsanto este un producător american de pesti-cide și semințe modificate ge-netic și convenționale pentru agricultură și principalul jucător de pe piața locală pentru sămânța de porumb. Octavian Chihaia spune că renumele companiei de vânzător de OMG-uri (organisme modificate genetic) este în curs de transformare – pe piața din UE, semințele modificate genetic sunt teoretic interzise, dar există o serie de excepții prin care acestea pot fi folosite. „Ingineria genetică este eliminată treptat, deoarece a fost foarte controversată. Este eliminată așa cum în trecut s-a redus și utilizarea componentelor chimice în agricultură. Acum se discută despre biologie, despre simbioza dintre plantă și un microorganism care oferă o toleranță mai bună la boli și dăunători, astfel se reduc mult substanțele chimice dar și organismele modificate genetic”.

Începând de anul acesta Monsanto a venit cu trei linii de produs destinate magazinelor pentru fermieri, cu soiuri de porumb adaptate condițiilor mai puțin specializate sau destinate celor care cultivă porumb pe suprafețe mai mici de trei hectare. „Acum cantitatea nu este mare, dar important este feedbackul. Trebuie să fim atenți cum intrăm deoarece fermierii sunt foarte atenți la costuri. În plus, partea tehnică nu este una prea dezvoltată, micii fermieri nu au cursuri de specialitate, sunt oameni de la țară cu o altă cultură a terenului și noi ne-am gândit să avem produse care să se preteze în tot acest peisaj. Aprovizionarea este de asemenea importantă, pentru că noi lucrăm cu parteneri, iar aici rolul distribuitorului este foarte important. Noi cu fermierul mediu și mare avem deja o relație, dar cu cel mic nu am avut cum pentru că numărul este foarte mare, iar relația pe care trebuie să o dezvolți este cea cu rețelele de magazine”, a spus șeful Monsanto pe România.

Aproape tot ce se produce în aceste ferme gospodărești este folosit pentru autoconsum, ceea ce face ca de multe ori în statisticile oficiale consumul per capita din România să fie mult sub media europeană tocmai pentru că nu există „măsurători“ privind autoconsumul. Uneori proprietarii fermelor familiale își mai vând produsele în piețe sau le folosesc pentru mici trocuri la nivelul comunității. Vânzările din piețele agroalimentare sunt estimate de ZF la un miliard de euro anual. Din cei 3,6 milioane de proprietari de ferme gospodărești, peste 60% au 55 de ani sau mai mult și sunt dispuși să continue să lucreze în agricultură chiar și după vârsta de pensionare, conform datelor Eurostat.

În 2013, 6,4 milioane de români munceau în propria fermă de familie pentru autoconsum, conform datelor Eurostat, majoritatea practicând agricultură de subzistență. Pe de altă parte,  în ultimii ani se observă o tendință crescută în rândul persoanelor cu venituri peste medie de a-și înființa propria fermă gospodă-rească pentru a se asigura de calitatea alimentelor pe care le consumă. Numărul persoanelor care practică agricultura pentru a evita consumul de alimente din comerț este însă mult mai mic față de persoanele pentru care agricultura este principală îndeletnicire. Potrivit datelor din piață, există o clasă mijlocie care dorește să își facă mici grădini în preajma marilor orașe unde să își producă propriile culturi, de regulă legume, dar până la urmă procentul acestora este de până 5% din ceea ce înseamnă micile grădini de legume existente în România.

Producția de cereale a României a scăzut cu 25% în 2015, potrivit datelor Eurostat, la 16.815 mii de tone, față de peste 22.000 de tone anul trecut. Este al doilea cel mai slab an pentru cereale din ultimii cinci, producția fiind puternic afectată de secetă. Potrivit lui Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), scăderea cea mai mare, de circa 50%, a fost la porumb. Chiar și zonele cele mai bune au avut producții cu 15-20% mai mici decât anul trecut. Zonele bune au fost cele din sudul țării, respectiv Brăila, Galați, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman. Sistemele de irigat au funcționat, dar pe zone extrem de mici. S-au irigat 130-150.000 de hectare anul acesta dintr-un total de 10 milioane, adică extrem de puțin. În celelalte zone precum Mol-dova s-au înregistrat cam 60-70% pier-deri la porumb, iar în Transilvania 50-55%.

„Ce vedem noi pentru primăvara anului acesta, spunem că fermierii intră într-un nou sezon strâmtorați financiar. Spre exemplu, mulți dintre ei sunt fermieri care nu și-au făcut încă planul pe culturi. Incertitudinea este determinată pe fondul situației financiare din 2015 determinată de producția mică din cauzasecetei. Acum mulți fermieri doresc să‑și securizeze activitatea în fermă, împotriva intemperiilor, a inputurilor și se orientează către produse mai puțin costisitoare, cum ar fi păioasele și floarea soarelui”, a spus Octavian Chihaia. Potrivit șefului Monsanto, se observă în piață o creștere și o intenție de creștere a suprafețelor de floarea‑soarelui, cultură care tolerează lipsa precipitațiilor. De asemenea s-a văzut o creștere a păioaselor, în special a grâului de toamnă.

Pentru porumb, premisa este că suprafața va scădea. Potrivit unor studii, Monsanto estimează o scădere de 5% a vânzărilor de sămânță hibridă, de la 1,7 milioane de hectare anul trecut la circa 1,6 milioane: „În vânzări nu vedem această scădere, vedem chiar o creștere și pe cantitate și pe valoare. Într-un an foarte sensibil financiar am încercat să venim în piață cu o propunere care să acopere nevoia de cost și producție. Produse care se pliază pe o plajă de preț mai redus, dar și șapte noi produse care sunt pentru fermierii care nu renunță la investiții. Anul 2016 este unul în care fermierii sunt mult mai atenți la costuri și tind să se orienteze către semințele ieftine. Este o muncă mai asiduă a companiilor pentru a-i convinge să cumpere premium”.