Cum vor muzeele să obțină fonduri noi și să-și refacă finanțele afectate de pandemie

Ca să obțină fonduri noi și să-și refacă finanțele afectate de pandemie, muzeele apelează la ultimele noutăți în materie de tehnologie, adresându-se celor care și-ar dori să-și alcătuiască sau extindă colecția de artă, dar nu o pot face din cauza disponibilității lucrărilor.

Acestea decid, spre exemplu, să colaboreze cu galerii de artă, care, la rândul lor, au parteneriate cu firme care creează reproduceri digitale ce pot fi afișate pe ecrane LED pentru a fi expuse acasă sau unde se dorește, însoțite de jetoane nefungibile, scrie New York Times.  Astfel, cei care vor să dețină tablouri pe care nu le-ar putea găsi pe piață fiindcă fac parte din colecțiile muzeelor pot achiziționa un exemplar al lucrării în ediție limitată. Un exemplu ar fi dealerul de artă Unit London, care a colaborat cu o firmă din Florența, Cinello, pentru crearea unor reproduceri digitale ale unor picturi deținute de Pinacoteca Ambrosiana sau Uffizi, printre care „Portretul unui muzician” de Leonardo da Vinci sau „Madonna cu sticletele” a lui Rafael. S-au realizat câte nouă reproduceri din fiecare, cu prețuri de până la 550.000 de dolari, muzeele deținătoare ale operelor de artă primind jumătate din suma obținută din vânzări.

Muzeul Belvedere din Viena a preferat să nu vândă reproducerea întreagă a unei lucrări, alegând în schimb să împartă tabloul „Sărutul” al lui Gustav Klimt în 10.000 de imagini mici corespunzătoare câte unui NFT, la prețul de 1.850 de euro bucata. British Museum a încheiat un acord cu o platformă de NFT-uri, LaCollection, prin care vinde reproduceri digitale ale unor lucrări aparținând unor artiști ca J.M.W Turner și Katsushika Hokusai, la prețuri de până la 40.000 de dolari.