Cum vor chinezii să includă cea mai mare rețea 4G din lume în Drumul Mătăsii

„China se pregătește să cucerească lumea.“ Este o frază pe care o auzim frevent, alături de altele precum „China va deveni principala putere economică a lumii“ sau „China va controla comerțul internațional“. Este un scenariu probabil, dar care pare încă la distanță. Cu toate acestea, ambițiile unui stat ce se apropie de un miliard și jumătate de locuitori încep să se manifeste tot mai evident.

În septembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana, capitala Kazahstanului, pentru a achiziționa o participație la Kashagan, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere, pentru suma de 5 miliarde de dolari. Jinping a făcut atunci publice detaliile unui plan numit One Belt, One Road – care ar fi versiunea pe mare și pe uscat a celebrului Drum al Mătăsii. Beijing își propune o rețea feroviară de mare viteză, care va porni de la Kunming, capitala provinciei Yunnan, către Laos, iar mai departe spre Cambodgia, Malaiezia, Birmania, Singapore, Thailanda și Vietnam. O altă rețea de drumuri, căi ferate și conducte va începe în Xi’an, în centrul Chinei, și va merge spre vest, ajungând până în Belgia. Beijing a inițiat deja o rută comercială de aproape 13.000 de kilometri între orașul Yiwu și Madrid, capitala Spaniei. În cele din urmă, o cale ferată de mare viteză de 1.800 de kilometri va porni din Kashgar și se va îndrepta spre sud, prin Pakistan și prin portul saudit Gwadur.

Un Drum al Mătăsii maritim urmează să lege sudul Mării Chinei de oceanele Pacific și Indian. Pe 26 mai autoritățile chineze au prezentat o strategie de expansiune navală, cu o flotă care să depășească apele teritoriale, spre marile oceane.
China leagă astfel diverse puncte strategice de pe glob, în cadrul unui plan bine pus la punct. Cea mai mare economie emergentă a lumii are o țintă de creștere de 7% pentru 2015, iar raportările pentru trimestrul III venite de la Beijing sunt extrem de apropiate de această valoare, 6,9%. „În China este veche tradiția de a subevalua PIB-ul în perioadele de boom și de a-l supraevalua când acesta încetinește“, explica în septembrie Willem Buiter, fost economist de top la Banca Angliei, iar acum analist la Citi. Prognoza FMI este de 6,8%, în vreme ce analiștii de la Capital Economics văd un avans de 4,5%. Analiștii de la Lombard Street, o firmă de consultanță specializată pe prognoze macroeconomice, cred că avansul real este undeva între 4% și 5%. Citigroup mizează pe 4% sau chiar mai puțin; Fathom, tot o firmă de consultanță, este și mai pesimistă: conform estimărilor sale, economia chineză va crește cu cel mult 3%.

Chinezii își văd însă de treabă și își propun finanțarea proiectelor de infrastructură cu ajutorul altei invenții locale, Banca Asiatică de Investiții pentru Infrastructură, instituție cu 57 de membri fondatori, modelată după Banca Mondială. Proiectele susținute de bancă sunt eficiente pentru țările în care sunt construite, dar dacă luăm în considerare influența Chinei în instituție, cu siguranță fac parte din marea schemă globală chineză. Noua bancă de dezvoltare promovată de China a fost anunțată la sfârșitul anului 2014 și a ridicat numeroase semne de întrebare din partea Statelor Unite și a aliaților săi. Inițiativa Chinei nu este surprinzătoare, în condițiile în care controlează numai 6,7% din drepturile de vot în Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 5,17% în Banca Mondială și 3,81% în Fondul Monetar Internațional. AIIB urmează să aibă un capital inițial de 50 de miliarde de dolari și mandatul de a finanța proiecte de infrastructură în întreaga lume, după modelul Băncii Mondiale, cu deosebirea că în AIIB China va avea cea mai mare influență. Banca urmează să fie lansată pe parcursul acestui an. Potrivit estimărilor Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, necesarul anual de finanțare a proiectelor de investiții în infrastructură din Asia este de circa 800 de miliarde de dolari.

În ianuarie, China a semnat un acord cu Uniunea Africană pentru a ajuta la construirea de căi ferate, de drumuri și de aeroporturi care să lege cele 54 de țări africane. Aceste planuri sunt deja în desfășurare și includ o cale ferată de 1.400 de kilometri pe coasta Nigeriei, care costă 13 miliarde de dolari, o altă cale ferată de 800 km și 3,8 miliarde de dolari între Nairobi și Mombasa, una de 740 km între Addis-Abeba și Djibouti și încă o cale ferată de de 5,6 miliarde de dolari în Ciad. Câteva dintre planurile de infrastructură ale Chinei, care se întind pe plan global, se aliniază cu interesele economice ale Vestului. Unele dintre cele mai moderne căi de transport, care nu duc neapărat în China, ci în întreaga lume, sunt, cu siguranță, legate de Beijing.

De menționat ar fi și un eveniment petrecut recent, când președintele Xi Jinping, aflat în vizită în Statele Unite, a avut întâlniri cu ușile închise cu lideri din businessul american precum Tim Cook, Jeff Bezos, Mark Zuckerberg sau Warren Buffett. O întâlnire de acest nivel arată, dincolo de orice dubii, că Statele Unite recunosc puterea financiară uriașă de care dispune China.

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TELECOMUNICAȚII, O PRIORITATE ABSOLUTĂ.

Cea mai importantă direcție de dezvoltare este însă infrastructura IT și telecom, fapt demonstrat de intenția declarată a chinezilor de a construi „cea mai mare rețea 4G din lume“. Deși infrastructura din China este mult mai puțin dezvoltată decât în țările vestice, autoritățile par decise să remedieze acest lucru în următorii 5-10 ani. În cadrul ITU Telecom World 2015, eveniment organizat la Budapesta în luna octombrie care reunește mii de specialiști din toată lumea, Wen Ku, director în cadrul ministerului de industrie și tehnologia informației din China, a vorbit despre proiectul Broadband China, un plan ambițios de a moderniza o mare parte a rețelei existente până în 2020.
În cadrul Broader Way Forum, eveniment organizat de Huawei la ITU 2015, au fost prezentate pe larg elementele strategiei de dezvoltare, precum și rezultatele obținute în ultimii patru ani. Din acest punct de vedere, evoluția Chinei a înregistrat trei etape distincte: până în 2013 investițiile au fost orientate cu precădere către infrastructură, în 2013-2015 s-a produs orientarea către broadband/acces în bandă largă, iar din acest an au trecut în prim-plan noul val tehnologic și conceptele din categoria IoT. Astfel, China a îmbunătățit considerabil infrastructura broadband bazată pe fibră optică.

Astfel, viteza conexiunii la internet ar trebui să crească de la 20 mbps (megabiți pe secundă – n. red.) la 50 mbps în mediul urban și de la 4 la 12 mbps în mediul rural. Gradul de penetrare a conexiunii broadband, în prezent aflat la 15%, trebuie să ajungă la 70%, asigurând accesul online pentru 98% din satele din China, potrivit lui Wen Ku.

Importantă de menționat este și scăderea abonamentului lunar de internet, de aproximativ 20% în ultimii patru ani. În cazul abonamentelor la telefonie mobilă, a precizat Ku, diferența este mult mai mare – în ultimele 12 luni, costul s-a redus cu peste 30%.
În aceste condiții, planurile de a construi cea mai mare rețea 4G din lume nu par atât de îndepărtate, după cum a remarcat Huang Yuhong, vicepreședinte China Mobile, în cadrul aceluiași eveniment. Potrivit acesteia, creșterea în China a numărului de utilizatori 4G este impresionantă: peste 20 de milioane de noi abonați lunar. Numărul celor care pot accesa internetul este un subiect care nu privește însă doar China; Zhao Houlin, secretar general al ITU, a insistat asupra faptului că infrastructura broadband a devenit un motor de creștere al economiei în mai multe părți ale lumii.

Statisticile arată că există peste 7 miliarde de abonamente la telefonia mobilă și peste 3,2 miliarde de utilizatori de internet. Aceste cifre sunt extrem de importante dacă luăm în calcul cei peste 940 de milioane de oameni care trăiesc în așa-numita „lume a treia“: dintre aceștia, doar 89 de milioane sunt utilizatori de internet, adică un grad de penetrare de doar 9,5%.

Zou Zhilei, președintele carrier business group al Huawei, a remarcat faptul că infrastructura IT&C este vitală pentru eliminarea diferențelor sociale și pentru creșterea competitivității locale. Zou Zhilei consideră că operatorii telecom sunt cei care ar trebui să își asume strategiile de dezvoltare, lucrând alături de autorități pentru a crește nivelul economic. „În ultimii ani, rețelele mobile s-au dezvoltat cu rapiditate“, a spus Zhilei. „Instituțiile media și creatorii de conținut în general sunt dispuși să experimenteze alături de operatorii telecom, dar, pentru ca acest lucru să fie posibil, autoritățile locale trebuie să creeze un mediu de afaceri favorabil.“ Acest lucru este posibil, în opinia sa, doar prin implementarea unui set de politici publice favorabile industriei. „În această nouă eră digitală, internetul a influențat toate statele și toate economiile. Este rolul operatorilor să accelereze transformarea digitală, să promoveze inovația socială și să participe la dezvoltarea economiei.“

Numeroase companii din China s-au transformat în branduri globale, iar acest lucru arată în principal o creștere a calității produselor. Dacă această creștere în calitate va fi dobândită și intern, China are toate șansele să preia frâiele economiei globale mai curând decât mulți dintre noi am estimat.