Cum vede un fermier, care este și distribuitor de inputuri, ordonanța de urgență de amânare a ratelor

♦ Cătălin Grigoriu, Moldova Farming: „Suntem dependenți unii de alții și singurul lucru de care avem nevoie în acest sector sunt banii. Această OUG ar fi trebuit să se rezume strict la injectarea de lichidități în piață“.

Lanțul dintre fermieri, distribuitori, furnizori, bănci și stat poate fi afectat de ordonanțele de urgență adoptate pe 9 octombrie de Florin Barbu, ministrul agriculturii, consideră Cătălin Grigoriu, acționar al Moldova Farming, o companie cu o cifră de afaceri de peste 420 de milioane de lei care cultivă cereale pe o suprafață de 7.000 de hectare în județele Bacău și Vrancea și care distribuie și inputuri agricole.

„Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, trebuie și trebuia să intervină, altfel sectorul agricol va intra într-un colaps ireversibil, cu consecințe grave și ușor de imaginat pentru români și România. Agricultura are nevoie de bani, de o perfuzie puternică de lichiditate, nu doar de o injecție financiară“, spune Cătălin Grigoriu.

El completează că agricultura are nevoie de susținere financiară, pentru că în mare parte, este în pragul insolvenței, iar dovadă este numărul de insolvențe din acest sector, care „explodează de la o zi la alta“. Acest lucru vine în după ani consecutivi de secetă extremă, care au condus la producții dezastruoase în jumătate din țară, prețuri mari la inputuri cauzate de criza energetică și de războiul din Ucraina, prețuri scăzute la cereale din cauza cererii în colaps și dobânzi ridicate pentru a combate inflația. Astfel, situația financiară a fermierului român s-a deteriorat.

Mai mult, agricultura României este bazată în principal pe producția vegetală, de cereale și oleginoase, culturi care sunt dependente de condițiile climatice, iar după patru ani agricoli secetoși din cinci (excepția a fost 2021), sectorul suferă de o lipsă acută de lichiditate. „Pe românește, nu mai sunt bani în acest sector, iar această lipsă de lichiditate se propagă de la fermieri până la distribuitorii și producătorii de inputuri, companii de leasing, bănci“, subliniază Cătălin Grigoriu.

Astfel, una dintre ordonanțele aprobate stipulează că fermierii ale căror culturi au fost afectate de secetă în proporție de 50% nu vor trebui să-și plătească datoriile la bănci și instituții financiare non-bancare până pe 1 august 2025.

„Prin OUG nr. 4/2024 s-a pus la dispoziția debitorilor un moratoriu în contractele de credit sau leasing ale producătorilor agricoli pentru o perioadă de până la 31 decembrie 2024, prin care se propune amânarea plății unor obligații contractuale  ale debitorilor, respectiv ale producătorilor agricoli afectați de seceta pedologică, care pot solicita creditorilor suspendarea obligației de plată a creanțelor restante acumulate, precum și a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, acordate debitorilor“, se arată în textul orfonanței.

Agrumentul din spatele acestei decizii este faptul că în anul agricol 2024 circa 230.000 de fermierii s-au confruntat cu o lipsă semnificativă de precipitații care a indus fenomenul de secetă pedologică accentuată pe areale agricole extinse la nivel național, în special în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, estul Moldovei, vestul Banatului și Crișanei.

Practic, dacă un fermier are grâul calamitat în proporție de 20%, floarea-soarelui cu 50% și porumbul cu 90%, media calamităților va fi (20Ă50Ă90)/3 â 53.3%, deci fermierul va fi eligibil pentru această amânare a plăților.

De asemenea, această ordonanță interzice distribuitorilor să execute fermierii cu datorii din 2024 sau să le ceară insolvența până pe 1 august 2025. Iar până la 31.12.2024, distribuitorii nu le pot calcula penalități contractuale și nu le pot tăia fermierilor discounturile de neplată la termen dacă aceștia își achită debitele până la sfârșitul acestui an. Însă, fermierii au obligația de a nu-și înstrăina bunurile pe perioada valabilității acestui OUG.

„Dacă ne ajută sau nu această OUG? Părerea mea este că această OUG ar fi trebuit să se rezume strict la injectarea de lichidități în piață. Dacă mulți fermieri nu sunt bancabili și, implicit, nu vor putea accesa astfel de finanțări, o soluție (discutată în cadrul asociației distribuitorilor) ar fi finanțarea distribuitorilor cu credite cu dobânzi subvenționate, iar statul să garanteze creanțele pe care aceștia le au și le vor avea față de fermieri. În mod cert, distribuitorii sunt mai bancabili decât fermierii, iar injecția de capital prin intermediul distribuitorilor tot la fermieri ar ajunge“, a spus Cătălin Grigoriu.

El crede că nu ajută cu nimic distribuitorii de inputuri, decât parțial pe cei care sunt vulnerabili și care pot beneficia, la rândul lor, de protecția împotriva executării și cererilor de insolvență. „Fermierii sunt cumva încurajați să nu-și achite debitele la termen față de distribuitori, deși, din fericire, cei mai mulți fermieri înțeleg că și finanțarea cu inputuri către ei va înceta. Iar fără inputuri, anul agricol 2024-2025 ar deveni definitiv compromis.“

Distribuitorii, a mai spus Grigoriu, știu că trebuie să-și plătească furnizorii pentru că, altfel, nu pot emite pretenții la un nou credit comercial pentru anul agricol 2024-202 și crede că toți distribuitorii care vor putea să-și plătească furnizorii o vor face conform termenilor contractuali, fără să se prevaleze de protecția oferită de acest OUG, nici măcar prin cereri de amânare la plată.

Lanțul este simplu. Fermierii plătesc distribuitorii, distribuitorii își plătesc furnizorii și ratele la creditele bancare! Apoi, băncile prelungesc finanțarea către distribuitori, furnizorii oferă un nou credit comercial distribuitorilor și aceștia reiau finanțarea cu inputuri către fermierii care și-au onorat obligațiile de plată.

„Nu există în această țară un distribuitor care să-și permită să reia ciclul economic normal cu un grad de încasare a creanțelor de la fermieri sub 90%. Pentru că, în acest domeniu, 10% sume neîncasate la termen de la fermieri înseamnă milioane și zeci de milioane de euro. Practic, suntem dependenți unii de alții (fermieri-distribuitori-furnizori-bănci-stat) și singurul lucru de care avem nevoie în acest sector sunt banii. Lichiditate“, a subliniat acționarul Moldova Farming.

Altfel, e puțin probabil ca fermierii care nu vor reuși să-și achite furnizorii de inputuri sau distribuitorii în 2024 (sau sunt restanțierii din 2023) să mai fie finanțați în continuare cu inputuri agricole, spune Grigoriu. „Ce fel de an ar trebui să fie 2025 ca un fermier să-și poată plăti și inputurile aferente anului 2024 și pe cele ale anului 2025?“, se întreabă el.

În acest sector economic, după părerea sa nu sunt importanți doar fermierii, ci în egală măsură și distribuitorii, și furnizorii de inputuri sau de utilaje, și firmele de leasing, și băncile, și, evident, și statul, care trebuie să intervină în astfel de situații de forță majoră.

„Trebuie să avem grijă de acest întreg ecosistem. Înțelegem nevoile fermierilor, dar și noi, distribuitorii, sperăm că cineva își va îndrepta atenția și asupra acestui segment important din ecosistemul de agribusiness. Pe lângă propunerea de finanțare a distribuitorilor cu dobânzi subvenționate, având creanțele de la fermieri garantate de stat (pentru că orice credit/ finanțare a distribuitorului ajunge sub formă de credit furnizor tot la fermier), aș reaminti impozitul pe cifra de afaceri de 1%, care sugrumă pur și simplu distribuitorii cu cifre de afaceri de peste 50 mil. euro, efectul fiind creșterea impozitării de la 16% la 100% în foarte multe cazuri“, a spus Grigoriu.

El conderă că este interesul tuturor de a îmbunătăți acest sector vital al economiei românești și, inclusiv, asociațiile de fermieri și-au expus îngrijorările față de consecințele acestei OUG. „Am mari dubii, mai ales în ceea ce privește derularea creditării bancare către fermieri prin acest OUG, dar suntem toți dispuși să comunicăm, să dezbatem și să gândim un plan pentru o agricultură sănătoasă pe termen lung.“

O altă ordonanță prevede acordarea fermierilor unui ajutor de calamitate de 1.000 de lei pe hectarul aferent suprafețelor de grâu, floarea-soarelui și porumb, unde gradul de calamitate pentru aceste culturi trebuie să fie de minimum 30%. Acest ajutor se aplică atât culturilor înființate în toamna anului 2023, cât și celor din primăvara anului 2024. „Consider că această sumă este mult prea mică față de pierderile uriașe suferite de fermierii români din cauza anilor consecutivi de secetă, dar înțeleg că există limitări bugetare“, a menționat Grigoriu.

Totodată, printr-o altă OUG, fermierii pot beneficia de credite bancare cu dobândă subvenționată, garantate integral de stat, dar cu respectarea unor condiții, inclusiv de bonitate bancară. „La acest capitol, sincer, am mari rezerve că toți potențialii beneficiari (circa 7.500 de fermieri) vor putea accesa aceste credite bancare extrem de avantajoase, cu posibilitatea de rambursare în 60 de luni. (…) Cred că mai bine de 30-40% dintre fermieri nu se vor încadra în condițiile și indicatorii urmăriți de bănci și vor pierde o oportunitate bună de a se redresa financiar, mutând o presiune de cash-flow pe termen scurt într-una pe termen mediu.“