Cum vede România un bancher român de la Londra

Unicredit se așteaptă ca România să aibă anul acesta o creștere economică de sub 4%, iar deficitul să nu depășească 3%. cât de solidă este însă creșterea economică pe piața locală, ce se va întâmpla în continuare cu dobânzile, cum se plasează românia în regiune și la nivel global povestește Dan Bucșa, macroeconomist în cadrul Unicredit Group Londra.

Venit pentru câteva zile în România, Dan Bucșa a avut o agendă plină cu întâlniri, iar pe parcursul a circa două ore a discutat și cu jurnaliștii despre felul în care vede evoluția României, a regiunii și a economiei mondiale. UniCredit se așteaptă ca România să aibă anul acesta o creștere economică de sub 4%, însă această evoluție este în continuare bazată pe consum, cererea internă fiind motorul principal, datorită creșterii creditării în moneda națională. Și țările din regiune se dezvoltă în mod asemănător, dar România se află în frunte când vine vorba de consum, dar investițiile continuă să lipsească din țara noastră. Iar consumul, punctează reprezentantul UniCredit, crește din pricina a trei factori: creditarea, creșterea salariilor și cheltuielile fiscale.

„Creditarea populației crește în România în acest moment cu peste 26%. Cehii au spus că, dacă vor mai avea încă un an cu plusuri ale creditării consumului, vor încerca să o limiteze cu măsuri administrative. Nu cred că BNR va face ceva anul acesta pentru că, în sfârșit, și-a revenit creditarea în lei“, spune Bucșa, care adaugă că, de obicei, când finanțarea reia trendul ascendent ritmul este mai rapid la început și apoi încetinește. Dacă și anul viitor creșterea creditării va fi de peste 20%, Bucșa este de părere că ar trebui luate măsuri, pentru că există riscul de supraîncălzire.

Macroeconomistul de la UniCredit a menționat și faptul că România este singura țară din regiune care încearcă o refinanțare a creditelor din valută în monedă locală fără să oblige băncile să facă ceva. „Acesta este motivul pentru care băncile vor refinanța creditele. Dobânzile în lei scad continuu și, în acest moment, creditul imobiliar în lei este mai ieftin decât cel în valută. E normal să existe o refinanțare“, mai spune Bucșa. De asemenea, dobânzile vor scădea și mai mult, iar odată cu reducerea rezervelor minime obligatorii se reduce și volatilitatea dobânzilor în lei. „Suntem pe calea cea bună“, consideră Bucșa.

Al doilea factor care determină creșterea consumului este reprezentat de salarii, care au crescut foarte repede în ultima perioadă, un lucru nu tocmai bun pentru economia țării. „Diferența dintre salarii și productivitate a ajuns în acest moment la cel mai mare nivel de la criză încoace. O asemenea diferență am mai văzut într-o singură țară după criză, în Ungaria“, afirmă Bucșa. Or, ungurii au fost forțați să deprecieze moneda. Iar întrebarea principală, în condițiile în care productivitatea rămâne în urma salariilor, este legată de cât de mare va fi presiunea pe leu. În condițiile în care salariile se măresc mai mulți ani la rând, iar cursul valutar crește, nimeni nu are de câștigat. „Este adevărat că oamenii au iluzie monetară, dar, totuși, cele două ar trebui să fie corelate“, mai spune Bucșa.

Pe de altă parte, „investițiile productive adevărate sunt mai degrabă sub forma creditărilor intra-grup, care sunt bune, dar nu avem cu adevărat equity. Iar un motiv pentru acest lucru este faptul că nu suntem destul de proactivi“. În acest context, reprezentantul UniCredit a povestit cum Ungaria este foarte aproape să convingă investitorii americani să investească într-o nouă fabrică Tesla. Pentru a atrage investiții străine, maghiarii și-ar fi alcătuit o echipă specială, care încearcă permanent să-i convingă pe reprezentanții Tesla să aleagăUngaria. Aceeași metodă a fost folosită și în cazul altor producători auto, motiv pentru care investițiile în noi fabrici în Europa Centrală și de Est aleg ca destinație Ungaria, Slovacia sau Polonia, iar România și Bulgaria nu intră în discuție deoarece nu dispun de infrastructura necesară, iar comunicarea cu autoritățile este greoaie. „Nu vor mai veni investitorii în România doar pentru că suntem ieftini. Ungurii au peste 90 de acorduri bilaterale cu investitori strategici (nu știm exact ce conțin ele, dar bănuim că beneficiază de facilități fiscale sau de facilități legate de forța de muncă, dar și de reconversie profesională a persoanelor aflate în zonele defavorizate“, exemplifică Bucșa.

El a mai spus că o creștere repetată a salariului minim afectează competitivitatea prin preț, pentru că majorează costurile de producție și oprește reducerea șomajului. „Noii angajați primesc salariul minim și eu cred că această creștere a făcut ca  șomajul să nu mai scadă în România se datorează și acestei creșteri salariale. Salariile cresc prea repede ca să permită reducerea șomajului. Este adevărat că șomajul este mai mic la noi decât în alte țări din regiune, dar îl și măsurăm puțin diferit. După calculele noastre, șomajul natural în România este de sub 6%, adică ar mai fi loc ca șomajul să scadă măcar un punct procentual“, apreciază macroeconomistul.

Al treilea factor al creșterii consumului îl reprezintă cheltuielile fiscale. Dacă cererea internă își revine, automat cresc vânzările (și implicit încasările din TVA) și profiturile firmelor – deci și încasările din impozitele directe. „Țările din regiune mai au foarte mulți bani de cheltuit, iar România este din nou campioană la acest capitol. Am mai avea de cheltuit în jur de 2,5% din PIB doar pentru atingerea deficitului prognozat. Nu suntem singurii, și vecini noștri mai au de cheltuit bani până la sfârșitul anului, însă nu la fel de mulți; polonezii mai au de cheltuit aproape 1% din PIB, iar bulgarii în jur de 1,8%. Nu cred că deficitul va fi mai mare de 3%, cu toate creșterile salariale și reducerile de taxe luate în calcul“, spune Bucșa.

Alte țări, însă, au o mai bună organizare în ce privește distribuirea cheltuielilor bugetare, multe guverne știiind precis din luna martie ce cheltuiesc, unde și pentru ce. În România, în schimb, nu prea se cheltuiește nimic până în noiembrie, iar la final de an este apăsată la maximum pedala alocării de bugete.

Referindu-se la TVA, Bucșa consideră că încasările sunt totuși modeste în acest an față de 2012, chiar dacă au depășit nivelul de anul trecut, când însă încasările din TVA au fost foarte slabe, din cauza colectării proaste. Efectele reducerii TVA s-au văzut mai cu seamă în magazine, unde au crescut vânzările, datorită reducerii prețurilor, așa cum au declarat rețele ca Metro Cash & Carry și Carrefour.
În ce privește exporturile, acestea au crescut cu 8-9% în toată regiunea, iar Germania rămâne principala destinație a produselor trimise peste hotare de fabricile din România; și exporturile către Italia au început să reia tendința de creștere. În plus, principalele ramuri de export, autoturismele și componentele auto, cresc în continuare și se poate observa o evoluție pozitivă și în ce privește exporturile de materialele de construcții. La polul opus, minusuri semnificative s-au înregistrat în exporturile de vapoare, care este totuși un domeniu de producție foarte volatil, în opinia lui Bucșa. Per total, 40% din exporturile românești ajung în Germania, Italia și Franța, alte piețe cu potențial fiind prea puțin adresate. De pildă, către China merg doar 1% din exporturile României, fiind dominate de industria auto și de materii prime.