Cum va crește România postpandemie

Dacă până acum economia României era recunoscută pentru avatajul competitiv dat de costurile mici ale forței de muncă, în perspectivă acest avantaj se erodează, iar bancherii vorbesc despre un model de creștere pentru România cu valoare adăugată mare. Orientarea investițiilor cu precădere spre inovație și digitalizare trebuie să devină noua strategie de business a României, cred cei care dețin banii pentru finanțarea acesteia.

Modelul de creștere economică a fost și rămâne o temă importantă pentru orice țară, care iscă deseori dezbateri aprinse. Iar de-a lungul timpului pot să apară și diverse crize care afectează economiile, șocuri, cum este acum criza determinată de pandemia de COVID-19.

În aceste condiții apar o serie de întrebări: Ce model de creștere economică ar trebui să aibă România? Pandemia schimbă datele și vom vedea un nou model model de creștere economică postpandemie sau doar câteva modificări? Care ar fi sectoarele pe care ar trebui să mizeze România? Care sunt atuurile României și care sunt provocările? Care este rolul băncilor în finanțarea economiei? Sunt câteva întrebări la care au răspuns șefi ai unor bănci mari din România.

În general, dezvoltarea economică a României este privită cu optimism de șefii băncilor mari în condițiile în care există potențial pe termen mediu și lung și oportunități, există resurse umane, digitale și financiare. Dar, bancherii susțin necesitatea unei strategii pe termen lung, care să depășească ciclurile electorale, și concentrarea pe sectoarele care pot aduce diferențiere și avantaje competitive economiei României. Dincolo de potențial, sunt necesare și ambiție, intenție, și trecerea la fapte, trebuie fixate anumite priorități, care ulterior trebuie urmărite și realizate, mai spun bancherii. La categoria provocări pentru economia României, bancherii aduc în discuție creșterea inflației, deficitele mari – bugetar și de cont curent – evoluția demografică, ponderea ridicată a salariilor și protecției sociale în cheltuielile statului sau ritmul reformelor.

Dacă până acum economia României era recunoscută pentru avatajul competitiv dat de costurile mici ale forței de muncă, numeroasă și bine calificată, în perspectivă acest avantaj se erodează, iar bancherii vorbesc despre un model de creștere pentru România cu valoare adăugată mare, în condițiile în care modelul unui „atelier de producție bazat pe costul redus al mâinii de lucru” nu mai este de actualitate într-o Europă care avansează spre o economie bazată pe inovare. Cert este că sunt necesare investiții, din fonduri europene și din resurse interne, pentru a reduce decalajul economic față de țări dezvoltate din UE, iar IT-ul, sectorul energetic, sectorul auto, sectorul agricol se regăsesc printre sectoarele economice prioritare cu potențial, aduse în discuție de unii șefi de bănci mari din România. Investițiile în infrastructură sunt un element-cheie pentru dezvoltarea durabilă a României, precum și investițiile în educație și sănătate. Planul Național de Redresare și Reziliență, adică deja celebrul PNRR, este adus în discuție de unii bancheri, ca o șansă pentru România de a face schimbări importante, pentru a reduce decalajele economice dintre regiuni, dintre urban și rural, dar este necesar un consens politic pentru transpunerea în practică a reformelor agreate în acest plan, astfel încât România să poată beneficia de fondurile europene aferente PNRR.

Odată cu pandemia de COVID-19, a accelerat digitalizarea, iar potențialul de creștere pentru viitor este chiar mai mare, mai spun bancherii. În aceste condiții, orientarea investițiilor cu precădere spre inovație și digitalizare poate genera un avans important pentru România.

„România are resurse digitale, umane și financiare, este nevoie de alocarea eficientă a acestora, pentru a face diferența dintre creștere economică și dezvoltare durabilă. În mod clar, România are nevoie de investiții pentru recuperarea decalajelor economice față de restul Uniunii Europene, dar și pentru reducerea diferențelor dintre zonele administrative si istorice și pentru a accelera incluziunea socială. Din fericire, țara noastră are un culoar favorabil pentru perioada postpandemie și potențial pentru a deveni hubul Europei de Sud-Est. Putem accelera dezvoltarea și convergență economică europeană”, susține Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România după active.

„Eu sunt un «ambasador» al focusului pe zonele care ne pot crea diferențiere și avantaje competitive sustenabile în Europa și în lume – adică trebuie să profităm de zonele în care putem să avem un avantaj și unde impactul investițiilor poate să facă diferența. Un astfel de sector este și agricultura, unde noi avem un focus deosebit și investim susținut pentru că este o zonă în care este nevoie de investiții mari.”

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania

El crede că implementarea unui mix permanent și echilibrat de politici economice bazate pe continuitatea reformelor structurale și pe trecerea spre economia verde, digitală, rezistentă la șocuri este modelul de creștere economică sustenabilă. „Un astfel de model ar consta în investiții eficiente pentru modernizarea infrastructurii, digitalizarea sectorului public, creșterea absorbției fondurilor europene, dar și în domenii precum educație, sănătate și cercetare. La fel, eu sunt un «ambasador» al focusului pe zonele care ne pot crea diferențiere și avantaje competitive sustenabile în Europa și în lume – adică trebuie să profităm de zonele în care putem să avem un avantaj și unde impactul investițiilor poate să facă diferența. Un astfel de sector este și agricultura, unde noi avem un focus deosebit și investim susținut pentru că este o zonă în care este nevoie de investiții mari”. România s-a evidențiat începând cu 2019 printr-o dinamică mai bună a investițiilor productive comparativ cu evoluția consumului privat, ceea ce exprimă tranziția spre un nou model de creștere economică, care să fie bazată mai puțin pe consum. Cu toate acestea, ne confruntăm și cu o serie de provocări cum ar fi dinamica inflației, evoluția demografică, ponderea ridicată a salariilor și protecției sociale în cheltuielile statului sau ritmul reformelor, mai spune Omer Tetik.

Investitorii străini au încredere în economia României, fapt confirmat de creșterea ISD-urilor, de investițiile străine directe, care au fost de aproximativ 4,4 mld. euro în perioada ianuarie – august, cel mai ridicat nivel din 2008. În ceea ce privește rolul băncilor, acestea au responsabilitatea de a finanța economia – pentru că decalajele nu pot fi închise decât cu investiții mari – dar și în a contribui la un ecosistem mai larg de finanțare, inclusiv prin dezvoltarea piețelor de capital, în opinia șefului Băncii Transilvania.

România face parte din Uniunea Europeană de 14 ani încoace, iar apartenența sa la UE a fost folosită ca un instrument capabil să reducă decalajul care o separă încă de membrii mai dezvoltați ai UE din Europa de Vest. „S-au făcut multe în această direcție, iar progresul este evident. România, o țară cu resurse importante, cu o structură instituțională de inspirație europeană și oameni instruiți, are atuuri reale pentru a se dezvolta prin forțe proprii, într-un cadru general definit de politicile și strategiile europene”, este de părere François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale, a treia cea mai mare bancă după active de pe piața românească.

Problema este că modelul unui atelier de producție bazat pe costul redus al mâinii de lucru nu mai este de actualitate într-o Europă care avansează spre o economie bazată pe inovare, pe energie alternativă și ecologică și, în general, pe un model de creștere care încorporează multă valoare adăugată rezultată din cercetare, explică el.

„Modelul unui atelier de producție bazat pe costul redus al mâinii de lucru nu mai este de actualitate într-o Europă care avansează spre o economie bazată pe inovare, pe energie alternativă și ecologică și, în general, pe un model de creștere care încorporează multă valoare adăugată rezultată din cercetare.”

François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale

Dar care ar fi atuurile României, vectorii ei de creștere? „România are o resursă prețioasă, pe care încă nu o folosește la maximum. Este vorba despre agricultură, zootehnie și industria de transformare, împreună cu agricultura ecologică. Alt punct forte este industria serviciilor IT, care este deja conectată la evoluțiile europene. Al treilea punct forte este industria auto, unde există încă mult potențial, iar unele oportunități au fost ratate din cauza lipsei infrastructurii. Al patrulea punct forte este industria energetică, un domeniu în care România are experiență și un potențial enorm, deținând un număr de «campioni»  naționali care, mâine, pot deveni campioni regionali. Aceste două sectoare, care au un efect major de tracțiune asupra restului economiei românești, trebuie să profite de acest context extrem de favorabil pentru a se alinia tendințelor prezente în privința protecției mediului, schimbărilor climatice și progresului tehnologic”, explică șeful BRD-SocGen.

La rândul ei, Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, se declară încrezătoare în ceea ce privește perspectiva de dezvoltare pe termen lung a României, dar ea susține necesitatea unei strategii pe termen lung, care să exceadă în timp obiectivele imediate și ciclurile electorale.

„Convergența noastră către statele mai dezvoltate ale Europei continuă și se poate accelera; există încă potențial de dezvoltare în industrie, servicii și agricultură. Această convergență trebuie însă potențată printr-o strategie pe termen lung, care să exceadă în timp obiectivele imediate și ciclurile electorale.” În perspectivă, trebuie să acordăm în continuare o atenție deosebită sectorului IT, în care avem deja o oarecare tradiție și recunoaștere internațională. „Un sector IT puternic poate constitui fundamentul dezvoltării mai multor tipuri de servicii care sunt tot mai dependente de acest sector (telecom, bancar, R&D etc.), dar și a unor ramuri industriale cu valoare adăugată ridicată”, consideră șefa ING Bank. În paralel, România nu trebuie să-și rateze potențialul agricol deosebit și să reconsidere importanța strategică a acestui sector. „Facilitarea comasării terenurilor, a asocierii fermierilor sau accesul mai ușor al acestora la finanțare ar trebui să fie obiective imediate, iar pentru viitorul acestui sector ar trebui acordată atenție refacerii sistemului de cercetare și educație în domeniu”, susține ea.

„Nu putem ignora faptul că România se depopulează constant, iar avantajul competitiv pe care îl aveam cândva legat de forța de muncă relativ ieftină, numeroasă și bine calificată se erodează. Însă avem încă o fereastră de oportunitate pentru a dezvolta sectoarele economice care aduc competitivitate țării pe termen lung, iar PNRR și fondurile europene dau o șansă reală României de a reduce decalajele economice dintre regiuni, dintre urban și rural. Pe termen mediu si lung, trebuie să ne propunem ca societate o mai bună uniformizare a bunăstării sociale și economice, fără de care nu putem imagina un viitor sustenabil al țării.” 

Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România

De asemenea, ar fi oportun ca România să-și valorifice la maxim avantajele geografice strategice, mai spune Mihaela Bîtu. Un bun exemplu este portul Constanța, care poate deveni o intrare principală către Europa a bunurilor dinspre Asia și Orientul Mijlociu; prin extensie, canalul Rin-Main-Dunăre oferă un potențial semnificativ pentru dezvoltări logistice viitoare.

„Investițiile în infrastructură sunt un element – cheie pentru dezvoltarea durabilă a României, putând descătușa potențialul nefructificat din zone mai puțin dezvoltate ale țării. Nu putem ignora faptul că România se depopulează constant, iar avantajul competitiv pe care îl aveam cândva legat de forța de muncă relativ ieftină, numeroasă și bine calificată se erodează. Însă, avem încă o fereastră de oportunitate pentru a dezvolta sectoarele economice care aduc competitivitate țării pe termen lung, iar PNRR și fondurile europene dau o șansă reală României de a reduce decalajele economice dintre regiuni, dintre urban și rural. Pe termen mediu si lung, trebuie să ne propunem ca societate o mai bună uniformizare a bunăstării sociale și economice, fără de care nu putem imagina un viitor sustenabil al țării.” Creșterea economică a devenit de-a lungul anilor dependentă de dinamica principalelor centre urbane și este de așteptat ca dezvoltarea economică să rămână axată pe așa-numitele regiuni de dezvoltare („pockets of growth”). „În anii următori, marile orașe vor rămâne principalele motoare ale economiei. Acest lucru favorizează o economie dinamică și flexibilă, axată pe servicii și tehnologie”, concluzionează șefa ING Bank.

Steven van Groningen, președinte și CEO al Raiffeisen Bank, spune care NU ar trebui să fie modelul de creștere economică – să creștem bazat pe un nivel de salarizare cât mai mic. Altfel spus, să nu fim competitivi doar pentru că suntem o țară cu un nivel de salarizare mai scăzut.

„Nu cred că ne dorim neapărat acest lucru, dar pentru a-l evita trebuie să investim în infrastructură și educație, să reducem serios birocația și numărul de angajați în sectorul public. Nu e nimic nou. Vorbim destul de mult despre asta, dar nu facem destul. Sper ca prin PNRR să reușim să schimbăm ceva. Dacă nu acționăm nu vom fi în stare să atragem sumele imense din PNRR și vom rămâne în urma celorlalte țări din ECE și UE; și atunci compensăm printr-un nivel de salarizare mai mic.” În plus, degeaba vorbim despre potențialul României dacă nu vorbim și de ambiție și intenție, atenționeaza șeful Raiffeisen.

„Evident că România are un potențial imens și oportunități multe ca țară, dar și în regiune, dacă ne propunem să ne asumăm un rol important regional. Avem nevoie să ne fixăm foarte bine prioritățile și să le urmărim: vrem să ne dezvoltăm infrastructura sau să investim în educație? Păi asta să facem.” 

Steven van Groningen, președinte & CEO al Raiffeisen Bank

„Evident că Romania are un potențial imens și oportunități multe ca țară, dar și în regiune, dacă ne propunem să ne asumăm un rol important regional. Avem nevoie să ne fixăm foarte bine prioritățile și să le urmărim: vrem să ne dezvoltăm infrastructura sau să investim în educație? Păi asta să facem”, explică van Groningen.

O reformare a anumitor domenii economice are loc în mod firesc în această perioadă, ca rezultat direct al scenariului de evoluție din ultimii doi ani. Dar schimbă pandemia de COVID-19 modelul de creștere economică? Răsvan Radu, CEO al UniCredit nu se așteaptă pentru perioada postpandemie la un cu totul alt univers sau model de creștere, însă susține că vor fi unele modificări – unele domenii vor avea de suferit pentru o perioadă, altele definitiv dacă nu vor reuși să se reinventeze, în timp ce altele au un potențial important de creștere.

„România va putea stimula investițiile publice prin Planul Național de Redresare și Reziliență, aprobat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii septembrie 2021 – granturile aferente planului de redresare european și transferurile întârziate din bugetul UE aferent perioadei 2014-2020 urmând să sprijine investițiile publice în 2022 și în anii următori.”

„În sectorul energetic, și în special în producerea de energie verde, există mari oportunități de dezvoltare și de investiții în România, cu atât mai mult cu cât autoritățile europene sprijină, inclusiv prin programe de asistență financiară, impulsionarea acestui sector.”

Răsvan Radu, CEO al UniCredit

La nivel global s-au desprins două tendințe de dezvoltare economică ulterior acestei crize sanitare, tendințe care privesc și România, spune șeful UniCredit Bank. În primul rând, digitizarea și automatizarea activităților. Aceste trenduri se manifestau și înaintea pandemiei, însă perioada de lockdown global a forțat companiile să se adapteze noii realități, să inoveze și să investească în tehnologie pentru a-și putea continua activitatea. Aceste investiții în tehnologie și inovații vor continua să producă efecte economice pozitive și în viitor, iar România are un avantaj datorită sectorului IT foarte dinamic și infrastructurii moderne de comunicații. În al doilea rând, Răsvan Radu amintește de atenția sporită către protejarea mediului și dezvoltarea sustenabilă. „În sectorul energetic, și în special în producerea de energie verde, există mari oportunități de dezvoltare și de investiții în România, cu atât mai mult cu cât autoritățile europene sprijină, inclusiv prin programe de asistență financiară, impulsionarea acestui sector.”

Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank, spune că avem nevoie de un model de creștere bazat pe valoare economică ridicată și că la nivel european, digitalizarea și industria auto sunt pe agenda domeniilor cu potențial de creștere considerate prioritare. „Suntem destul de avantajați pentru că aceste domenii sunt cele care au împins în sus economia României în ultimii ani. Cu doi producători auto mari, Dacia și Ford, industria din România s-a dezvoltat și pe orizontală, și pe verticală. Vorbim de o creștere a valorii adăugate brute a acestui sector de circa 10 ori în ultimii 23 de ani. Sunt și alte domenii în care în România se pot dezvolta industrii pe orizontală și verticală, luând în considerare poziția geografică. O altă zonă pe care m-aș concentra este IT-ul. În România, IT-ul a atras investiții străine și a dus la dezvoltarea de campioni globali, alimentat de existența talentelor locale.”

„Cu doi producători auto mari, Dacia și Ford, industria din România s-a dezvoltat și pe orizontală, și pe verticală. Vorbim de o creștere a valorii adăugate brute a acestui sector de circa 10 ori în ultimii 23 de ani. Sunt și alte domenii în care în România se pot dezvolta industrii pe orizontală și verticală, luând în considerare poziția geografică. O altă zonă pe care m-aș concentra este IT-ul.” 

Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank

Digitalizarea a accelerat în contextul pandemiei, iar potențialul de creștere pentru viitor este chiar mai mare. Un alt domeniu pe care șeful CEC Bank îl vede dezvoltându-se este agricultura în condițiile în care avem resurse – terenuri agricole, potențial în mediul rural. „Recuperând decalajele de productivitate și reorientându-ne către domenii cu valoare adăugată – agricultură bio sau industria procesatoare – se pot înregistra creșteri importante.” Deși ne simțim în continuare inferiori dacă ne raportăm la economiile europene mai dezvoltate, România a progresat enorm în ultimii 23 de ani: avem o creștere de 7 ori a PIB/capita, până la aproape 13.000 de dolari și ne apropiem de pragul pentru economiile dezvoltate, conform definiției FMI, mai spune șeful CEC Bank.

Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank Romania și director general al Rețelei Internaționale Alpha Bank este de părere că avem un potențial foarte bun în anii ce urmează.

„România a fost campioana convergenței cu Uniunea Europeană în ultimii ani, iar procesul de recuperare a decalajului va continua.” PIB-ul per capita în puterea de cumpărare standard a ajuns în România la 71,5% din media UE27 în 2020, a patra cea mai mică valoare din UE27. Dar PIB-ul per capita în UE27 a înregistrat din 2004 – când a avut nivelul actual al României – până în 2020 o rată de creștere anuală medie (CAGR) de 2,1%, față de 6,9% în România, în aceeași perioadă, explică Oprescu. Accentul pus pe stimularea dezvoltării inovatoare și bazată pe cunoaștere va accelera convergența viitoare a României, în viziunea șefului Alpha Bank. În primul rând pentru că poziționarea Uniunii Europene pe coordonatele – digital și „verde” – va favoriza investițiile în sectoarele cu tehnologie medie-înaltă și knowledge-intensive. În al doilea rând, pentru că unele capacități de producție ar putea fi relocate, inclusiv în România, pentru reducerea unor costuri sau riscuri evidențiate de pandemie. Provocarea va fi caracterul multi-dimensional al convergenței, mai spune Oprescu.

„Creșterea veniturilor populației va presupune recuperarea decalajelor tehnologice, în același timp cu convergența în domeniul climei, energiei, transporturilor și fiscalității. Cu alte cuvinte, sunt necesare transformări structurale majore, atât în structura economică și instituțională, cât și la nivel social, și sume consistente pentru finanțarea acestor schimbări. România are șansa unei transformări fundamentale, iar băncile vor avea un rol esențial în acest proces.”

Sergiu Oprescu, președinte executiv, Alpha Bank Romania și director general al Rețelei Internaționale Alpha Bank

„Creșterea veniturilor populației va presupune recuperarea decalajelor tehnologice, în același timp cu convergența în domeniul climei, energiei, transporturilor și fiscalității. Cu alte cuvinte, sunt necesare transformări structurale majore, atât în structura economică și instituțională cât și la nivel social, și sume consistente pentru finanțarea acestor schimbări. România are șansa unei transformări fundamentale, iar băncile vor avea un rol esențial în acest proces”, concluzionează Oprescu.

Din punctul de vedere al lui Gyula Fater, CEO al OTP Bank România, cheia succesului pentru creșterea economică a României este gestionarea eficientă a fondurilor UE și folosirea lor la maximum în avantajul țării.  România a înregistrat progrese remarcabile în deceniul precedent. În timp ce în 2010 țara era cu aproximativ 22% sub Ungaria și cu 31% sub Slovacia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (la paritatea puterii de cumpărare), anul acesta, România ar putea fi cu aproximativ 8% sub Ungaria și cu 5% sub Slovacia în termenii aceluiași indicator (toate datele fiind în baza recentelor perspective economice mondiale ale FMI). Cu toate acestea, realizările din ultimii ani au venit cu anumite costuri. Cel mai important este faptul că, din 2016, echilibrul macroeconomic al țării a început să se deterioreze, iar în 2019, adică înainte de criza COVID, a apărut un deficit dublu în economie, când deficitul bugetar a ajuns la 4,4%, în timp ce deficitul de cont curent a ajuns la 4,9% din PIB. Iar situația de când a început criza COVID nu s-a îmbunătățit, ceea ce este de înțeles, comentează șeful OTP Bank.

„Având în vedere sprijinul guvernamental extins, ne așteptăm ca deficitul bugetar din acest an să fie de aproximativ 8% din PIB, în timp ce deficitul de cont curent să fie de aproximativ 6% din PIB. Așadar, consider că una dintre cele mai importante sarcini pentru viitor este ca modelul de creștere să nu se bazeze pe expansiune fiscală, ci mai degrabă să fie redus deficitul bugetar. Acest lucru va contribui la îmbunătățirea percepției de risc a investitorilor față de țară, ceea ce duce la randamente mai scăzute și la mai multe investiții private.” În mod evident, consolidarea fiscală nu este o sarcină ușoară, totuși, cu ajutorul fondurilor UE, acest lucru ar putea fi probabil realizat fără o strângere substanțială a centurii, consideră Fater. „În calculul nostru, România ar putea aștepta fonduri UE de 4-5% din PIB, anual, în următorii ani.” În noul cadru bugetar al UE, majoritatea fondurilor, în special fondurile de redresare și reziliență, ar trebui alocate pentru tranziția digitală și verde și pentru problemele individuale ale țărilor din UE care rămân în urma frontierei economice.

„Dacă măsurile preconizate de autoritățile române vor fi finalizate cu succes, sunt sigur că acest lucru va spori potențialul de creștere a României, în timp ce echilibrul macroeconomic ar putea fi repus pe drumul cel bun. Dar pentru aceasta trebuie să ne asigurăm că rata de absorbție a fondurilor UE va crește până la 80%.” 

Gyula Fater, CEO al OTP Bank România

„Dacă măsurile preconizate de autoritățile române vor fi finalizate cu succes, sunt sigur că acest lucru va spori potențialul de creștere a României, în timp ce echilibrul macroeconomic ar putea fi repus pe drumul cel bun. Dar pentru aceasta trebuie să ne asigurăm că rata de absorbție a fondurilor UE va crește până la 80%”, atenționează șeful OTP Bank.

Și Mustafa Tiftikçioğlu, CEO al Garanti BBVA Romania este de părere că orientarea investițiilor cu precădere spre inovație și digitalizare poate genera un avans important pentru România. De altfel, ultimii doi ani, perioadă dominată de pandemia de coronavirus, ne-au demonstrat că acestea au fost elementele – cheie care au facilitat continuarea activităților și redresarea economică. Iar pandemia ne-a învățat că evoluția României va fi dictatată de inovație și digitalizare.

„Sectorul IT românesc este vibrant și este important să se dezvolte în continuare, cu sprijnul statului român și al mediului privat, deopotrivă, deoarece abilitățile tehnologice digitale pot reprezenta atuurile românilor pentru obținerea unor locuri de muncă competitive și o calitate a vieții mai ridicată”. Un alt factor amintit de șeful Garanti, care și-a dovedit utilitatea în ultimul deceniu, este antreprenoriatul. Iar progresul României este și în mâinile antreprenorilor și tinerilor, care trebuie sprijiniți prin programe adaptate nevoilor lor.

„Băncile au reprezentat un real suport în ultimii ani, prin programele de sprijin puse la dispoziția antreprenorilor, și sunt în continuare în căutare de soluții, pentru a veni în întâmpinarea cerințelor acestora.”

Mustafa TiftikҪioğlu, CEO al Garanti BBVA Romania

„Băncile au reprezentat un real suport în ultimii ani, prin programele de sprijin puse la dispoziția antreprenorilor, și sunt în continuare în căutare de soluții, pentru a veni în întâmpinarea cerințelor acestora.” Nu în ultimul rând, infrastructura României are foarte mult potențial, iar tragerea de investiții străine este imperativă în următoarea perioadă, mai spune Mustafa Tiftikçioğlu, CEO al Garanti BBVA Romania.

Un model sustenabil de creștere pentru România implică tranziția de la o economie recunoscută prin costurile mici ale forței de muncă la o economie cu valoare adăugată, spune și Ivan Vrhel, director general al Citibank România. „Acest lucru se poate realiza doar printr-o abordare strategică, consecventă, cu priorități pe termen lung stabilite în zonele de educație, sănătate, infrastructură, digitalizare. Investițiile susținute în aceste zone de dezvoltare strategice, precum și anumite reforme sistemice pot crea premisele retenției forței de muncă educate, putând accelera consolidarea României ca un pol de valoare adăugată în regiune, cu efecte benefice asupra atragerii de fluxuri de investiții și a întregului mediu economic.”

Avem câteva sectoare (IT&C, sectorul industrial etc) și companii-campioni din aceste sectoare care au reușit să genereze o valoare adăugată semnificativă și să devină emblematice pentru noua economie a României, însă tema principală va fi extinderea acestui model la nivelul întregii economii, inclusiv către sectoarele cu un potențial subvalorificat precum agricultura, explică Ivan Vrhel. De asemenea, România va avea nevoie de un efort susținut și de un consens politic pentru transpunerea în practică a reformelor agreate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, astfel încât să poată beneficia de fondurile aferente, să treacă spre o economie mai productivă, cu mai multă valoare adăugată și pentru a putea beneficia pe deplin de oportunitățile curentului ESG și ale dezvoltării durabile, completează șeful Citibank România.

„Avem câteva sectoare (IT&C, sectorul industrial etc) și companii-campioni din aceste sectoare care au reușit să genereze o valoare adăugată semnificativă și să devină emblematice pentru noua economie a României, însă tema principală va fi extinderea acestui model la nivelul întregii economii.”

Ivan Vrhel, director general al Citibank România

Până să atragem banii din PNRR și să ajustăm modelul de creștere economică, cert este că România va avea în acest an creștere economică, în ciuda crizei pandemice. Însă, analiștii au început să revizuiască prognozele privind creșterea PIB-ului României din acest an sub 7%, după anunțarea datelor din trimestrul al treilea de la Institutul Național de Statistică care indică o încetinire. În trimestrul al treilea Produsul Intern Brut a urcat cu 7,2% an/an, față de un avans de aproape 14% an/an în trimestrul al doilea. În primele nouă luni economia a crescut cu 7,1%. Iar pentru 2022, unele prognoze anticipează o încetinire mai consistentă a economiei, PIB-ul României urmând să crească cu 4-5% anul viitor. Pe de altă parte, evoluția economiei României trebuie privită și în context regional. Iar țările Europei Centrale și de Est ar urma să fie în continuare motorul creșterii economice a UE, după cum anticipează Sergiu Oprescu, șeful Alpha Bank.

Și Răsvan Radu, șeful UniCredit consideră că potențialul de creștere al regiunii Central și Est Europene ramâne unul ridicat, determinat într-o măsură ridicată și de procesul de convergență spre economiile din zona euro. „Regiunea continuă să fie una cu atractivitate ridicată pentru investitorii străini, atât prin prisma potențialului său, a forței de muncă calificate, cât și prin nivelul mai ridicat de stabilitate pe care îl oferă în comparație cu alte piețe emergente, în condițiile în care planul european de redresare NextGenerationEU funcționează drept ancoră și motor de dezvoltare. Astfel, apreciem că regiunea va continua să ofere un mediu dinamic, dominat de transformări, care vor aduce cu sine oportunități de noi investiții și dezvoltare pentru toți actorii: populație, companii, guverne”, explică Răsvan Radu.

Însă, dezvoltarea Europei Centrale și de Est este un proces cu viteze diferite și mai ales cu un specific diferit de la țară la țară, amintește Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank. O privire sumară asupra câtorva țări din regiune relevă diferențe clare. Putem observa un model polonez în care statul are încă un cuvânt greu de spus în economie, în special în zona de energie. Apoi vedem țări precum Cehia și Slovacia extrem de conectate la economia Germaniei, dar cu o diferențiere semnificativă dată de faptul că numai Slovacia a aderat la zona euro. În Ungaria am văzut în ultimii ani un proces de reindustrializare a țării axat însă mai mult pe activități cu valoare adăugată medie.

În România consumul privat a fost de departe motorul creșterii, dar asta a venit cu dezechilibre comerciale semnificative. Croația și-a dezvoltat sectorul de turism până la a deveni extrem de dependentă de el, iar exemplele pot continua, spune Mihaela Bîtu. Prin urmare, predomină mai degrabă o lipsă de omogenitate în modul în care țările din regiune s-au dezvoltat.

Ce model de creștere economică ar trebui să aibă România? Pandemia schimbă datele și vom vedea un nou model model de creaștere economică postpandemie sau doar câteva modificări? Care ar fi sectoarele pe care ar trebui să mizeze România? Care sunt atuurile României și care sunt provocările? Care este rolul băncilor în finanțarea economiei? Sunt câteva întrebări la care au răspuns unii șefi ai unor bănci mari din România.

„Puținele elemente comune tuturor țărilor din ECE sunt predominant negative, precum cele care țin de migrație, îmbătrânirea populației, presiunea asupra sistemelor de pensii și a celor sanitare. În acest context, este important ca fiecare țară să-și recunoască și să-și valorifice avantajele competitive specific”, explică șefa ING Bank. Dincolo de efectele negative aduse de pandemia de COVID-19, precum blocajele în lanțurile globale de aprovizionare, există și oportunități pentru regiunea Europei Centrale și de Est fiind posibil să vedem și o relocalizare a unor businessuri din Asia în regiune. „Un unghi din care pot fi privite lucrurile este acela că pandemia a creat perturbări și chiar blocaje în lanțurile globale de aprovizionare, cu aproape toate sectoarele manufacturiere fiind afectate, în special tech și auto, dar și cel alimentar.

Acest context poate crea oportunități pentru regiunea Europei Centrale și de Est, pe măsură ce la nivelul Uniunii Europene va exista o atenție tot mai mare la crearea și promovarea unor lanțuri scurte și alternative de aprovizionare. Lanțurile mai scurte pot reprezenta o oportunitate pentru afacerile locale de a-și spori valoarea adăugată și rentabilitatea, generând locuri de muncă și dezvoltare locală”, crede Ivan Vrhel, director general al Citibank România. De asemenea, țările din regiune au o oportunitate importantă în accesarea mecanismului de redresare și reziliență și în direcționarea acestor fonduri către stimularea economiilor și către zone de dezvoltare sustenabilă, cu precădere tranziția digitală, tranziția verde și reziliența. Un aspect important este modul în care criza COVID și evoluțiile geopolitice vor schimba peisajul economic din regiunea ECE.

„Există unele argumente pentru a ne aștepta la o oarecare relocalizare a anumitor activități de producție ale marilor multinaționale vest-europene din Asia în regiune, astfel încât companiile să-și îmbunătățească rezistența lanțurilor de aprovizionare și a procesului de producție. În ceea ce privește aceste schimbări, țările din ECE ar trebui să fie foarte vigilente pentru a atrage capital străin proaspăt. Nu în ultimul rând, toate țările din regiune, deși într-o măsură diferită, se confruntă cu lipsa forței de muncă disponibile pe viitor, legată parțial de aspecte demografice și înăsprită de fenomenul migrației din regiune. Este posibil ca această problemă să fie, de asemenea, în prim-planul politicilor”, spune Gyula Fater, CEO al OTP Bank România.