Cum va afecta scăderea economiei veniturile bugetului și ce ar putea urma?

♦ Economia a scăzut în primul trimestru cu 1,7% ♦ Scăderea era așteptată pentru că măsurile de constrângere au astfel de consecințe ♦ Acum, „ce-a păpat lupul bun păpat rămane“ ♦ Adică trecutul e trecut, nu ai cum să-l schimbi. Așa că  trebuie să te gândești la ce faci în viitor.

Scăderea economiei era de așteptat și era anticipată. Pentru că consumul a scăzut în urma majorării TVA. Or, consumul înseamnă 75% din economie. Dacă consumul scade, economia este imediat afectată. Schimbăm dinspre „consum“ spre „investiții“, spune ministrul investițiilor, Dragoș Pîslaru. Anul trecut investițiile au contribuit la creșterea economică cu 1%, iar consumul cu 0,3%. Poate însemna o schimbare de paradigmă, cum crede ministrul Pîslaru. Dar asta nu a oprit căderea economiei în T1 – cea mai mare cădere economică din UE, cu excepția Irlandei, o curiozitate.

Piețele sunt calme. Căderea era inevitabilă, spun analiștii economici ai BRD, a patra bancă din sistem, dar reconstrucția era obligatorie pentru că deficitele nu mai puteau fi suținute.

Piața nu a recționat dramatic pentru că această cădere fusese deja inclusă în preț, spune analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele CFA România.

Iar prețurile le poate vedea oricine la raft.

Inflația a sărit de 10%, la patru luni din an, un nivel pe care nu-l mai înregistrase din 2022.

Dar statul, prin impozitele percepute, trebie să mențină un echilibru. Cum?

„Inflația crește, nu scade veniturile bugetului. Le crește nominal, nu real“, spune Adrian Codirlașu. Explicația este simplă: cu cât prețurile sunt mai mari, cu atât TVA plătit statului este mai mare. Da, eșecurile statului sunt plătite de noi toți prin inflație, spune el.

Dar spitalele și școlile sunt susținute cu bani „reali“ nu „nominali“. Când PIB scade, veniturile statului scad și ele. Și atunci trebuie să decizi: ori majorezi taxele, ori reduci cheltuielile. Nu există o a treia cale. Însă guvernul Bolojan a căzut tocmai pentru că a majorat taxele, pentru că a majorat TVA. Soluția reducerii cheltuielilor? Este la fel de controversată: bursele copiilor au fost reduse sau eliminate, salariile profesorilor stagnează, pensiile nu au mai fost majorate cu rata inflației, cum ar trebui să se întâmple. În vreme ce inflația depășește 10%, an/an.

Cum reduci cheltuielile când nu ai nicio speranță ca veniturile să-ți crească – care sunt la 27% din PIB, față de o medie a UE de 40%? De spitale nu te poți atinge, de școli nici atât. Pentru că noi avem ideea că învățământul este „gratuit“. Nu este, pentru că este plătit din contribuția tuturor. Că sănătatea este „gratuită“. Nu este. Orice medic de familie îți cere cartea de asigurare pentru orice control anual l-ai face. Așa că de la sănătate nu poți tăia, de la educație nu poți, atunci de unde?

Administrația publică locală cheltu­iește mult și fără folos, spune Adrian Codir­lașu. Sunt prea mulți angajați care nu fac nimic.

În administrația publică locală sunt 460.000 de angajați, din cei 1,3 milioane de angajați ai statului, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. Între cei 1,3 milioane sunt profesorii și medicii. Unii dintre cei din administrație sunt aleși prin vot direct: 3.000 de primari și președinții de consilii județene. Pe ei nu-i poți da afară. Pe cine dai afară?

Premierul Bolojan a fost demis și pentru că a vorbit despre reducerea de personal din administrația locală.

Problema majoră este că veniturile bugetului sunt prea mici, nu că sunt prea mulți angajați. Iar întrebarea este ce faci în continuare. Iar nimeni din politică nu știe răspunsul.

Reacția calmă a piețelor este însă un răspuns mai bun decât orice. Iar recomandarea agențiilor de evaluare financiară, anume „investiți în România“, arată că ce numim noi criză acum este doar o etapă firească a unei lumi politice, mereu în schimbare.