Cum transformă acordul nuclear cu Iranul energia atomică în petrol

Textul prevede o ridicare treptată și condiționată a sancțiunilor, în schimbul garanțiilor că Iranul nu va dezvolta armament nuclear. Potrivit acordului, programul va fi restrâns în următorul deceniu, în schimbul eliminării sancțiunilor internaționale de ordinul sutelor de miliarde de dolari. Multe dintre restricțiile impuse economiei iraniene, cum ar fi cele din sectorul energiei și cel financiar, ar putea fi ridicate până la sfârșitul acestui an.

Rezoluția prevede aplicarea deplină și la timp a acordului convenit la Viena și cere membrilor Națiunilor Unite să faciliteze procesul. Consiliul de Securitate a însărcinat Agenția internațională pentru Energie Atomică să efectueze verificările necesare și să monitorizeze angajamentele nucleare ale Iranului.

Președintele american Barack Obama a declarat că votul consiliului de securitate a arătat un consens larg că acordul este cea mai bună cale care să asigure că Iranul nu fabrică bombe nucleare. El a spus că speră ca Congresul american să acorde atenție acestui consens larg.

Teheranul promovează eliminarea sancțiunilor și politica externă“de rezistență.

Reacția imediată a presei proguvernamentale și promilitare iraniene a fost să atace statul care respinge acordul, Israelul. Agenția de presă Fars, legată de Corpul Gărzii Revoluționare, a scris că „Israelul este singurul perdant al acordului nuclear“, în timp ce postul Press TV a relatat că premierul israelian Benjamin Netanyahu încă „fumegă“ din cauza acordului. Agenția semioficială Irna a mers chiar mai departe, sugerând că timpul lui Netanyahu a trecut.

Jim Walsh, expert în securitate internațională la Massachusetts Institute of Technology, consideră că este o tactică eficientă. „Iranul are multă antipatie față de Israel, iar referirea la inamic, afirmând că urăște acordul, poate fi foarte convingătoare pentru publicul iranian“, a explicat Walsh, opinia sa fiind împărtășită și de Farideh Farhi, analist la University of Hawaii. „În unele privințe, reacția panicată a premierului Netanyahu este tot ce au nevoie iranienii pentru a promova acordul“, a spus Farhi, potrivit căruia argumentul este eficient în special în fața iranienilor de orientare dură.

Principalul argument al autorităților iraniene a fost exprimat în mod clar de cel care are ultimul cuvânt în problemele nucleare, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. El a afirmat în fața susținătorilor exact ce vor să audă cei de orientare dură și anume că cu sau fără acord, politicile externe de rezistență vor continua, indiferent de ce spun puterile mondiale. „Vom continua să ne susținem prietenii. Națiunile nevinovate ale Palestinei, Yemenului, guvernele Siriei și Irakului, poporul inocent al Bahreinului, rezistența din Liban vor avea întotdeauna sprijinul nostru“, a spus Khamenei.

Occidentul pornește de la ideea că liderul Khamenei poate controla opozanții din Iran, dar îngrijorarea crește la Teheran. Presa de stat a citat un general al Gărzii Revoluționare care a spus că există probleme serioase legate de acord, în timp ce un activist conservator a exprimat temerea că programul nuclear iranian este restricționat în schimbul unei promisiuni ambigue de ridicare a sancțiunilor.

Washingtonul pune mare accent pe concesii.

Autoritățile americane pun mare accent pe concesiile făcute de Iran în privința programului nuclear, pe dezinstalarea a mii de centrifuge, renunțarea la 95% din combustibilul nuclear, explicând în schimb necesitatea ridicării sancțiunilor, ca singurul mijloc realist de încheiere a acordului.

În timp ce Congresul intră într-o perioadă de șase săptămâni de analiză a acordului, secretarul de stat John Kerry a spus că alternativa este mult mai proastă. „Dacă Congresul nu ar aproba acordul, nu ar mai fi inspecții, nu ar mai fi sancțiuni, nu am mai avea posibilitatea de a negocia“, a avertizat Kerry la CNN.

Walsh, analistul de la MIT, a spus că va fi interesant de urmărit cum vor evolua dezbaterile din Capitol Hill în următoarele săptămâni, un număr de parlamentari fiind deja ocupați cu pregătirea campaniei electorale de anul viitor.

„Există presiuni uriașe. Există spoturi TV, în campaniile senatoriale democrate, care denunță acordul și presează democrații să îl respingă“, a spus Walsh. El consideră însă că presiunile s-ar putea schimba odată cu apropierea votului. „Când vine momentul votului, Congresul se va întreba: Doresc să îmi asum responsabilitatea de a omorî un acord internațional pe care restul lumii îl susține?“, a arătat analistul.

Acțiunile militare rămân posibile.

Împotriva Iranului vor putea fi folosite acțiuni militare pentru a împiedica dezvoltarea bombelor nucleare, în pofida acordului, a declarat secretarul american al apărării, Ashton Carter, aflat în drum spre Israel, prima etapă a unui turneu în Orientul Mijlociu. El a încercat astfel să tempereze îngrijorarea unui aliat major care este unul dintre cei mai vocali critici ai acordului nuclear cu Iranul. Carter a recunoscut că nu va reuși să facă pe cineva să se răzgândească în Israel, dar a dorit să sublinieze că disponibilitatea Statelor Unite de a proteja Israelul nu a scăzut. „Unul dintre motivele pentru care acest acord este bun este că nu împiedică în niciun fel opțiunea militară“, a spus Carter.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat acordul drept „o greșeală istorică“, care deschide calea ca Iranul să fabrice arme nucleare. Netanyahu a respins într-un interviu sugestiile că Statele Unite ar putea suplimenta ajutorul militar acordat Israelului în urma acordului, afirmând că acest fapt ar arăta că autoritățile israeliene sunt recompensate pentru că acceptă acordul.