Cum supraviețuiesc băncile mici în peisajul post-criză

LA NOI, DEȘI EVOLUȚIA CRIZEI PREVESTEA MIȘCĂRI SPECTACULOASE DE CONSOLIDARE ÎNCĂ DIN 2009, ele nu s-au întâmplat: abia în 2012, Emporiki a fost cumpărată de Crédit Agricole, Piraeus a preluat ATE Bank, iar Intesa Sanpaolo Bank și CR Firenze au fuzionat. La finele anului 2011, din 14 bănci cu cota de piață sub 2%, jumătate aveau pierderi, patru pierduseră din cota de piață, iar atmosfera era mai curând de expectativă odată cu scăderea surselor de finanțare și cu incertitudinea privind mersul crizei. În acel an a fost însă un acționar majoritar al unei bănci mici care a anunțat că nu face exit: fondul de investiții Broadhurst, controlat de grupul american New Century Holdings, care a preluat atunci participația de 7% la Libra Bank vândută de Electroaparataj, majorându-și astfel la 40,5% cota din capitalul băncii. Cu câteva luni în urmă, Libra își schimbase numele în Libra Internet Bank, cu intenția de a marca orientarea spre internet banking, în paralel cu păstrarea nișei sale tradiționale, cea a profesiunilor liberale și a IMM-urilor.

A avut dreptate NCH să nu vândă banca? Bilanțul IFRS neauditat pe primul trimestru din 2013, comunicat Business Magazin de președintele Libra Emil Bituleanu, arată active de 857 mil. lei, cu peste 25% mai mult decât la finele lui 2012, și un profit de 1,64 mil. lei. Anul 2012 a fost al treilea an încheiat cu profit: după standardele IFRS, Libra Internet Bank a avut în 2010 un profit net de 10,08 mil. lei, 23,38 mil. lei în 2011 și aproape 6 mil. lei în 2012, iar activele au evoluat de la 586 mil. lei în 2010 la 645,48 mil. lei în 2011 și aproape 684 mil. lei în 2012. Emil Bituleanu explică această evoluție prin controlul cheltuielilor și al eficienței investițiilor, susținut de o strategie de concentrare pe proiecte și specializare pe segmente de clienți cu anumite tipuri de afaceri. „A fi o bancă de nișă nu înseamnă să nu te dezvolți, ci să știi cum să o faci. Nu ne disipăm și nu alocăm resurse în multe direcții paralele. Începem proiecte noi, suntem receptivi, căutăm oportunități, dar facem lucrurile pe rând„, spune el. „După ce înțelegem un domeniu, aprofundăm trăsăturile lui și ne concentrăm forțele, investind timp, atenție și bani în proiectul nou până la stadiul în care ia un start sigur. Apoi ne mutăm «armatele» în altă direcție. Așa am procedat în 2003-2004 cu medicii, apoi cu celelalte profesii liberale și IMM.”

DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI ȘI PÂNĂ ACUM, LIBRA INTERNET BANK A LANSAT TREI PROIECTE MARI: INTRAREA PE SEGMENTUL COMPANIILOR MEDII ȘI MARI, orientarea spre internet si mobile banking și intrarea pe segmentul clienților din agricultură. „Noi nu am întrerupt niciun moment creditarea, cu atât mai puțin acum„, insistă Bituleanu, precizând că soldul net al creditelor a ajuns la 31 martie la 596,5 mil. lei, mai mare cu 28% decât în iunie 2012, iar cererea clienților eligibili a crescut. La aceeași dată, raportul credite/depozite era subunitar (0,86, sub media de 1,2 din sistem), iar solvabilitatea băncii era de 13,66%, față de media pieței de 14,64%, dar peste nivelul de 8-10% cerut de normele europene și de BNR. La sfârșitul anului trecut, rentabilitatea capitalului propriu a fost de 3,82% (media pieței: -5,36%), iar cea a activelor de 0,88% (media pieței: -0,58%).

Emil Bituleanu afirmă că un argument de bază pentru atragerea clienților este viteza de reacție a băncii: „Când o IMM are o oportunitate, trebuie să o fructifice imediat, altfel intră în competiție directă cu firmele mai mari, care au resursele pregătite. Viteza de răspuns a băncii este crucială„. Un factor în plus este accesul la platforma de internet banking, căreia i se adaugă periodic facilități pe baza consultărilor cu clienții. „E un parteneriat în premieră în mediul bancar. Am lansat noua platformă optimizată în februarie, de atunci i-am adăugat circa 10 facilități noi și mai avem în plan cel puțin tot atâtea în următoarele luni, toate pe baza feedback-ului de la clienți.„ În privința companiilor medii și mari, acestea „primesc foarte bine abordarea noastră antreprenorială, simplă și la obiect, fără chestiuni complicate„, afirmă bancherul. Cererea din partea lor vizează în special liniile de credit de valoare medie pe termen de un an, cu garanție pe stocurile de marfă și/sau limite de credit într-un anumit procent din contracte comerciale cesionate, dar și servicii de consultanță și creditare pentru cofinanțarea de proiecte cu fonduri UE. „Frecvent, am pornit într-o relație de afaceri ca banca secundară a unei astfel de companii și, în timp, clientul ne solicita să preluăm finanțarea sa de la alte bănci.”

CEL MAI RECENT SEGMENT VIZAT ESTE CEL AL FERMIERILOR, PENTRU CARE A FOST ÎNFIINȚATĂ O NOUĂ DIVIZIE, AGRIBUSINESS. În martie, potrivit lui Bituleanu, ponderile segmentelor după soldul creditelor erau: 52% IMM (inclusiv grație participării la programul Kogălniceanu, cu dobândă subvenționată de stat), 36% profesii liberale, 6% companii mari și medii și 6% persoane fizice. În ce privește segmentul tradițional al profesiilor liberale (medici, notari, avocați), Emil Bituleanu arată că în fiecare sucursală există câte un angajat dedicat acestora, iar specializarea de aproape 10 ani a băncii face ca „aproape toate produsele din segment să fie egal căutate„ – credite fără garanții imobiliare, în parteneriat cu furnizorii de echipamente, credite de investiții sau start-up pentru cabinete medicale sau juridice, carduri Libra Business. „Am lansat și produse noi la începutul acestui an, de la creditele și depozitele pentru mediatori la scontarea de facturi pentru practicienii în insolvență, de la descoperitul de cont pe card Libra Business Medical pentru cabinete medicale la contul fiduciar pentru case de avocatură.„ De la 30 de sucursale în prezent, banca are în plan să ajungă la o rețea de 45-50 în următorii trei ani. „Nu ne dorim mai mult, am prelua mai multă durere de cap decât beneficii. Preferăm să transferăm asupra clienților avantajul supleței costurilor cât mai reduse, iar dacă unele produse par scumpe, clientul să fie convins că standardele la care operăm își merită banii.”

BITULEANU, 52 DE ANI, ESTE VICEPREȘEDINTE AL LIBRA DIN 2003 ȘI PREȘEDINTE DIN 2007, IAR ÎN TIMPUL LIBER FACE SPORT, FIIND ȘI FONDATORUL UNEI FIRME DE IMPORT AL BICICLETELOR HIGH END. „Particip la multe competiții sportive, ciclism, alergare și triatlon. Mă antrenez circa 12 ore pe săptămână, în week-end și seara foarte târziu”, spune bancherul. A lansat și un concurs de sport în natură pentru angajații și clienții băncii, Libra Energize, cu 7 echipe de angajați și 3 de clienți (medici) și probe de karting, airsoft, alergare, caiac-canoe și trasee pe munte. Iar pentru cine n-are chef de sport a lansat Libra Cultural: toamna trecută, angajații au avut un curs de pictură, iar săptămânile acestea au întâlniri cu istoricul Lucian Boia.